Creşterea în greutate după vârsta de 40 de ani este asociată cu un declin semnificativ al funcţiei pulmonare, atrage atenţia un studiu publicat recent în jurnalul medical Thorax.
Investigaţia prin care se măsoară capacitatea pulmonară se numeşte spirometrie. Aceasta măsoară cantitatea de aer inspirată şi expirată într-un anumit interval de timp şi este recomandată în special persoanelor cu suspiciune de BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică) sau fibroză pulmonară. Rezultatul acestei investigaţii este un indicator important al sănătăţii plămânilor, precum şi al speranţei de viaţă.
Deşi au mai existat şi alte studii care au făcut această asociere între obezitate şi scăderea capacităţii pulmonare, cea mai recentă cercetare observaţională a fost derulată pe parcursul a 20 de ani, o perioadă semnificativă din punct de vedere statistic, potrivit medicalxpress.com.
Peste 3.600 de participanţi, din 26 de ţări, au fost monitorizaţi în acest interval. La debutul studiului, vârsta medie a subiecţilor era de 34 de ani, iar ultimele teste au fost efectuate în jurul vârstei de 54 de ani.
Pe parcursul acestui interval de 20 de ani, participanţilor le-a fost măsurată capacitatea pulmonară prin spirometrie şi au fost cântăriţi. De asemenea, au fost luaţi în calcul factori precum fumatul pasiv sau activ, astmul, nivelul de mişcare şi existenţa unor afecţiuni cronice, precum diabetul sau cancerul.
La începutul studiului, unul din opt participanţi avea o greutate sub limita recomandată (12%), peste jumătate (57%) aveau o greutate normală, unul din patru era supraponderal (24%) şi unul din 20 era obez (6%).
Pe parcursul perioadei de studiu, aproape 4% din totalul participanţilor au scăzut în greutate, în vreme ce aproximativ 34% şi-au menţinut aceeaşi greutate, cu mici oscilaţii. Însă important de reţinut este faptul că peste jumătate (53%) s-au îngrăşat cu 0,5-1 kilogram/an, iar unul din 10 a adăugat pe cântar mai mult de 1 kilogram/an.
Iar rezultatele spirometriei au indicat că, în cazul persoanelor care s-au îngrăşat în acest interval, capacitatea pulmonară a scăzut semnificativ.
Pe de altă parte, în cazul persoanelor care slăbiseră sau care îşi menţinuseră greutatea în limitele normale s-au constatat valori normale ale funcţiei pulmonare, ceea ce relevă că surplusul ponderal este un factor de risc în apariţia afecţiunilor pulmonare.
Prin urmare, susţin experţii, chiar dacă nu se poate afirma fără echivoc o legătură de cauzalitate între obezitate şi funcţia pulmonară, rezultatele sunt relevante şi ar trebui să ne tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte greutatea corporală.
Citește și: Cum ne influenţează greutatea crescută riscul de a face cancer