Gripă sau coronavirus? Medicul infecţionist îţi spune cum le deosebeşti

În fiecare an, de prin octombrie până în martie anul următor, suntem cu ochii pe cazurile de gripă, care par să fie în scădere, poate şi ca urmare a conştientizării populaţiei în privinţa importanţei vaccinului gripal. Anul acesta însă, atenţia ne este îndreptată spre o altă ameninţare, şi anume noul coronavirus COVID-19, care a omorât în doar două luni peste 3.000 de oameni şi alţi 88.000 sunt infectaţi la nivel mondial.

Deşi par mai puţine victime, în comparaţie cu estimările CDC (Centrele pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din Statele Unite) privind decesele cauzate de gripă doar în America în sezonul 2019-2020, care ar fi între 18.000 şi 46.000, pe o perioadă de 5 luni, numărul deceselor cauzate de complicaţiile induse de infecţia cu noul coronavirus nu sunt de neglijat, mai ales că vorbim de o tulpină nouă, care nu beneficiază nici de medicamente, nici de vaccin preventiv.

Atât gripa, cât şi infecţia cu noul coronavirus sunt boli extrem de contagioase, care prezintă simptome similare. De asemenea, modalitatea de transmitere (inhalarea picăturilor de salivă infectate) şi căile de prevenţie (spălatul corect pe mâini, evitarea atingerii nasului, a ochilor şi a gurii cu mâinile murdare, acoperirea gurii cu un şerveţel când tuşiţi sau strănutaţi, evitarea contactului cu persoane care prezintă simptome ale unei infecţii respiratorii) sunt aceleaşi în ambele situaţii.

Recomandări

Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase: „Încălzirea vremii ar putea contribui la limitarea răspândirii coronavirusului”

20 de mituri despre coronavirus care au fost complet spulberate de ştiinţă

Acestea fiind spuse, cum putem deosebi, ca nespecialişti, cele două probleme, doar pe baza simptomelor? Destul de greu, spun medicii. Doar testele făcute la specialist ne pot dumiri. Dar să le luăm pe rând şi să vedem ce au de spus medicii pe această temă.

Simptomele gripei versus simptomele coronavirusului

Pe scurt, simptomele celor două patologii sunt similare, dar debutul acestora diferă. Ne explică acest fenomen dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Secţia Clinică Boli Infecţioase:

„Din punct de vedere clinic, de cele mai multe ori gripa debutează brusc, cu alterarea stării generale, febră înaltă, frisoane, dureri musculare intense, dureri articulare (stare de curbatură), dureri oculare (senzaţia de ochi înfundaţi în orbite), cefalee frontală, tuse seacă, uneori rinoree apoasă, durere de gât (odinofagie) şi astenie fizică marcată (stare de oboseală accentuată).

Spre deosebire de gripă, infecţia cu noul coronavirus evoluează în peste 80% din cazuri cu forme clinice uşoare, similare cu răceala comună. Totuşi, caracteristice sunt febra, tusea, durerile musculare şi astenia fizică. Rareori sunt prezente simptome digestive precum diareea şi disconfortul abdominal. În formele moderat-severe, pacientul dezvoltă dificultăţi la respiraţie (dispnee) şi alterarea stării generale.

Află de ce sunt bărbaţii mai afectaţi decât femeile de noul coronavirus!

În general nu sunt prezente simptome care indică o afectare a căilor respiratorii superioare (rinoreea şi durerea de gât), acest lucru fiind oarecum particular pentru infecţia cu noul coronavirus. Este deja cunoscut tropismul virusului pentru parenchimul pulmonar, din cauza afinităţii pentru receptorii enzimei angiotensin convertaza 2 (ACE2), bine exprimaţi la nivelul epiteliului alveolar.

Ca lucrurile să fie şi mai complicate, sunt deja cunoscute cazurile de coinfecţie cu virusul  gripal şi noul subtip de coronavirus, ceea ce face ca tabloul clinic să fie şi mai necaracteristic.

De aceea, la acest moment doar contextul epidemiologic particular (de exemplu, persoană care provine din regiunile unde evoluează epidemia sau care a intrat în contact apropiat cu un caz suspect sau confirmat în ultimele 14 zile anterior debutului bolii) este cel care atrage atenţia asupra posibilei infecţii. Ca atare, diagnosticul infecţiei cu noul coronavirus poate fi sugerat clinic, este înalt susţinut de contextul epidemiologic şi se confirmă cu rezultatele de laborator.”

Aţi reţinut, da?

Dacă nu, repetăm: gripă – simptome care debutează brusc, de regulă în 2-5 zile de la infecţie, febră, dureri musculare, senzaţia că „te-a lovit trenul”; coronavirus – simptome iniţial uşoare, ca într-o răceală banală, care apoi se agravează, în termen de 2-14 zile, fiind similare gripei.

Tratamente, vaccinuri, prevenţie

O altă diferenţă între gripă şi coronavirus este faptul că, în cazul celei dintâi sunt disponibile medicamente antivirale şi vaccinuri care pot preveni, trata sau ameliora simptomele, pe când în cazul coronavirusului nu există aşa ceva. Se fac teste pe un anumit medicament care ar putea fi eficient împotriva simptomelor cauzate de coronavirus, dar acestea mai au nevoie de confirmări până să fie puse în practică. 

TOP 20 de mituri despre coronavirus care au fost complet spulberate de ştiinţă!

De asemenea, se fac studii şi pe diverse formule de vaccinuri anticoronavirus, dar acest proces va dura cel puţin un an, sunt de părere specialiştii.

Cât priveşte modalitatea de transmitere a virusului gripal şi a coronavirusului, aceasta este identică, dar pare să fie ceva mai agresivă în cazul coronavirusului.

„Atât în cazul gripei, cât şi al infecţiei cu noul coronavirus, principala metodă de transmitere este cea pe cale aeriană – prin picăturile de salivă infectate proiectate prin strănut sau tuse. Ambele patologii prezintă intervale de timp în care virusul, respectiv coronavirusul sunt în incubaţie, deci simptomele pot lipsi în primele zile, dar infecţia poate fi transmisă chiar şi în lipsa acestora”, explică medicul infecţionist Manisha Juthani, de la Universitatea Yale.

Chiar dacă rata de contagiozitate este ridicată în ambele situaţii, în privinţa coronavirusului pare să existe o similaritate întâlnită în cazul infecţiei cu SARS, respectiv o persoană confirmată a infectat alte două persoane (cu o rată de incertitudine de 2.0). Însă aceste date sunt în continuă schimbare, pe măsură ce noi studii vor fi efectuate.

Încălzirea vremii ar putea limita însă răspândirea coronavirusului. Află mai multe aici!

În final, prevenţia! Despre aceasta am discutat pe larg aici, dar repetăm, sumar, în ce constă: spălatul corect şi des pe mâini, dezinfectarea suprafeţelor cu care intraţi des în contact, evitarea persoanelor care prezintă semne ale unei infecţii respiratorii, evitarea aglomeraţiei, izolarea la domiciliu dacă prezentaţi simptome ale gripei/coronavirusului şi, bineînţeles, acoperirea gurii cu un şerveţel de unică folosinţă când strănutaţi sau tuşiţi.

Dacă aveţi deja simptome ale gripei sau coronavirusului, luaţi legătura telefonic cu medicul de familie sau, dacă este neapărat necesar să ajungeţi la cabinet, purtaţi o mască respiratorie pentru a preveni infectarea altor persoane.