Atunci când medicul pediatru recomandă administrarea unui antibiotic pentru tratamentul unei infecţii bacteriene, multe mămici se tem de posibilele reacţii adverse, în special de alergii. Însă reacţia alergică la antibiotice nu este atât de frecventă.
Dr. Ana Ştefănescu, medic specialist pediatru, ne spune cum putem testa reacţia copilului la antibiotice şi care sunt semnele că este alergic, dar şi ce este de făcut într-o astfel de situaţie.
„Reacţia alergică la antibiotice nu este, aşa cum poate părea, o întâmplare foarte frecventă.
Şi chiar şi atunci când apare, este de obicei de tipul unei reacţii alergice pe piele – urticarie (bubiţe mari, care tot apar şi dispar pe parcursul a mai multe zile) – care nu este periculoasă pentru viaţă”, spune medicul.
„Dacă apare o astfel de reacţie, se administrează un sirop antihistaminic şi pe viitor se evită acel antibiotic şi cele înrudite, conform recomandărilor medicului pediatru care a diagnosticat alergia la antibiotic.
Există totuşi şi situaţii, mult mai rare, de reacţii alergice mai severe, în care apare edem (umflare) la nivelul ochilor, buzelor, limbii, mâinilor, uneori dificultăţi de respiraţie. În această situaţie este necesar consultul medical de urgenţă.
Se pot face testări de alergie şi pentru alte antibiotice, fie în spital, fie la laboratoarele de analize, atunci când copilul are teren alergic cunoscut.
Nu este obligatorie testarea înainte de iniţierea oricărui antibiotic, dacă se administrează oral. Cele injectabile se pot testa în spital, la momentul iniţierii tratamentului.
Dacă un copil varsă imediat antibioticul, nu înseamnă că este alergic. Mai degrabă este vorba despre reacţie gastrică, pentru că unele antibiotice sunt iritante pentru stomac.
În concluzie, un antibiotic oral, recomandat în urma unor argumente judicioase, poate fi administrat fără a necesita testare prealabilă”, concluzionează dr. Ştefănescu.