Psoriazisul reprezintă o afecţiune dermatologică care constă în reproducerea excesivă a stratului epidermic, formând pe piele descuamări însoţite de mâncărime şi pete roşii de dimensiuni diferite, deseori dureroase. Doctor Laurenţiu Vlădău, dermatolog, spune că, deşi nu s-a descoperit încă un tratament pentru vindecarea ei definitivă, boala poate fi gestionată printr-o combinaţie de tratamente topice sau sistemice, schimbarea stilului de viaţă şi evitarea factorilor cunoscuţi ca fiind agravanti sau declanşatori.
Principalul obiectiv al tratamentelor care vizează această afecţiune este acela de a-i ameliora simptomele şi manifestările la nivelul pielii şi de a evita pe cât posibil episoadele în care ea se declanşează. Cauza care stă la baza apariţiei bolii nu este, încă, pe deplin înţeleasă, dar se ştie că sistemul imunitar şi genetica joacă un rol major în dezvoltarea sa.
“Prin studierea sistemului imunitar al persoanelor care suferă de psoriazis s-a descoperit că anumite globule albe şi substanţe pro inflamatoare care în mod normal ne apară de agenţi străini corpului, cum ar fi viruşi sau bacterii, încep să atace celulele sănătoase ale pielii din greşeală, ca şi cum ar lupta împotriva unei infecţii. Se va declanşa în acest fel producţia crescută de celule sănătoase ale pielii, care se vor acumula în porţiuni de piele groasă, solzoasă la suprafaţa pielii. Acest process va continua până când un tratament corespunzător opreşte ciclul”, explică doctor Laurenţiu Vlădău, dermatolog.
Psoriazisul evoluează în cicluri de remisiuni şi erupţii şi se poate dezvolta oriunde pe corp, mai frecvent la nivelul mâinilor, picioarelor, gâtului, scalpului sau chiar şi zona facială sau cea a organelor genitale.
Se pare că cel puţin 10% dintre oameni moştenesc una sau mai multe dintre gene care ar putea duce în cele din urmă la apariţia psoriazisului, însă numai un procent de 2% – 3% din populaţie va dezvolta, în cele din urmă, boala. Cercetătorii consideră că pentru ca o persoană să dezvolte psoriazis, acea persoană trebuie să aibă o combinaţie de gene care provoacă psoriazis şi să fie expusă unor factori specifici, cunoscuţi drept „declanşatori”.
“De obicei, psoriazisul începe sau se agravează din cauza unui factor declanşator, care este indicat să fie identificat şi evitat cât mai devreme. Frecvent este vorba despre infecţia cu streptococ, episoadele de bronşită, amigdalită sau o infecţie respiratorie fiind adesea asociate cu debutul psoriazisului, mai ales la copii. De asemenea, boala poate apărea în zonele pielii care au fost rănite sau traumatizate, situaţie în care vorbim despre fenomenul Koebner; muşcăturile de insecte, arsurile solare, intervenţiile chirurgicale şi zgârieturile sunt doar câteva exemple”, explică specialistul dermatolog.
Stresul poate determina fie apariţia psoriazisul, fie agravarea afecţiunii, la fel ca şi fumatul, care creşte riscul de psoriazis, precum şi severitatea bolii, la fel ca şi consumul excesiv de alcool sau deficitul de vitamina D
Anumite medicamente – inclusiv litiu, care este prescris pentru tulburarea bipolară, medicamentele pentru hipertensiune arterială, cum ar fi beta-blocante, medicamente antimalarice pot sta şi ele la baza unui episod de psoriasis.
“Nu există analize de sânge sau instrumente speciale pentru identificarea psoriazisului, însă medicul dermatolog va stabili un diagnostic prin examinarea zonelor de piele afectată. Biopsia poate fi de ajutor pentru a elimina alte posibile afecţiuni, în cazul psoriazisului pielea fiind mai groasă şi inflamată în comparaţie cu pielea afectată de eczemă, spre exemplu”, explică domnul doctor Laurenţiu Vlădău, dermatolog.
Istoricul familial este un alt factor important, aproximativ o treime dintre persoanele cu psoriazis având în familie un membru care se confruntă cu aceeaşi afecţiune.