În momentul de faţă, în România s-a declarat starea de urgenţă, populaţia fiind sfătuită să reducă deplasările inutile şi să nu cumpere excesiv. Cu toate acestea, multe magazine au fost golite, oamenii şi-au făcut stocuri de produse, mai ales alimentare.
Am stat de vorbă cu un specialist care ne-a explicat pe larg condiţiile de depozitare şi cât timp pot fi păstrate în siguranţă anumite categorii de produse. Iată care sunt recomandările Ing. Ramona Pârvu, Manager Calitate al unei fabrici de carne, produse din carne şi specialităţi.
Populaţia trebuie sa înţeleagă că stocurile foarte mari de alimente nu ne ajută la nimic, ba dimpotrivă: riscă îmbolnăviri, dezvoltarea unor alergii la drojdii şi mucegaiuri sau se va ajunge la risipă – atunci când produsele se vor altera vizibil şi vor fi aruncate.
Păstrarea alimenteler trebuie să se facă astfel încât să prevenim alterarea, contaminarea chimică şi biologică, pătrunderea impurităţilor din praf sau a mirosurilor străine.
Atunci când cumpără cantităţi mari de alimente, aceste cerinţe devin imposibil de respectat, pentru că locuinţele noastre, în mod obişnuit, nu asigură nici spaţiul, nici condiţiile proprii de depozitare pe termen lung.
Magazinele de mari dimensiuni, retailerii, depozitele dedicate pot asigura păstrarea alimentelor în spaţii amenajate pentru anumite categorii de produse, şi anume:
Acasă, ar trebui să depozităm alimentele pe categorii. În frigider, alimentele se aşază cu spaţii între ele, pentru a asigura o ventilaţie corectă. Temperatura ideală a unui frigider încărcat este de 5 grade Celsius.
Produsele care nu necesită păstrarea în frigider ar trebui depozitate pe grătare de lemn aşezate în stive, pe rânduri sau compartimente, la distanţe egale, care să asigure o ventilaţie perfectă, iar temperatura de păstrare să fie de maximum 20 de grade Celsius.
Ţineţi cont că multe dintre produse au nevoie de temperaturi mai mici, având în vedere că vor fi depozitate timp îndelungat.
Gradul de umiditate în păstrarea făinii este esenţial. O umiditate necorespunzătoare (în interiorul pungii) duce la formarea cocoloaşelor şi favorizează dezvoltarea mucegaiurilor şi a drojdiilor. Consumatorii unor astfel de produse riscă activarea unor alergii pe acest fond.
Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun condiţii speciale de păstrare şi depozitare, în spaţii frigorifice, asltfel:
Uleiurile (grăsimile) se ţin în spaţii aerisite, curate, întunecoase, la o temperatură de 2-15 grade Celsius (ideal), umiditate de maximum 75-80%. Termen de păstrare:
Ouăle se depozitează în spaţii şi ambalaje curate, bine aerisite, întunecoase, cu temperaturi de 0-14 grade Celsius şi umiditate de 70-90%. Termenul de depozitare în lunile septembrie-martie este de 20 de zile, iar în perioada aprilie-septembrie de 10 zile.
Se recomandă spălarea ouălor cu apă călduţă şi detergent, apoi se şterg şi se depozitează în frigider.
Drojida. Dacă se simte nevoia unei achiziţii de multă drojdie în aceste zile, atunci recomandarea ar fi drojdia uscată (pulbere). Drojdia proaspătă se depozitează în frigider, ferită de lumină şi strict în termenul de valabilitate.
Cantităţile mai mari de drojdie proaspătă trebuie porţionate, ambalate individual (ideal la vid) şi depozitate în congelator pentru maximum 30 de zile. Nu vă aşteptaţi însă, după acest interval, să aibă aceleaşi proprietăţi.
Oamenii trebuie să ştie că la baza stabilirii termenului de valabilitate sunt analize fizico-chimice, microbiologice şi senzoriale, care urmăresc în cât timp apar modificări a cel puţin unuia dintre factorii analizaţi.
Analizele se efectuează pe produse păstrate în condiţii corespunzătoare. Astfel, termenul de valabilitate stabilit este dat de perioada în care produsul – păstrat în condiţii de depozitare corespunzătoare – nu şi-a modificat niciunul dintre parametrii analizaţi.
Altfel spus, depozitarea pe termen îndelungat acasă poate atrage micşorarea termenului de valabilitate. Mulţi vor constata că, deşi produsele sunt încă în termenul de valabilitate, ele nu mai corespund organoleptic – aceasta fiind consecinţa unei depozitări improprii.
În mod uzual, produsele se cumpără cu cel puţin 20% din durata valabilităţii consumată, ceea ce face ca, după achiziţionare, dacă produsul nu este depozitat conform instrucţiunilor, proprietăţile organoleptice şi microbiologice s-ar putea denatura după o scurtă perioadă.
Să fim cumpătaţi şi organizaţi! Sănatate multă, să auzim numai de bine!
Redacţia „Ce se întâmplă, doctore?” stă acasă, lucrează pentru voi şi vă îndeamnă să vă protejaţi pe voi şi pe cei dragi. Fiţi cumpătaţi, nu intraţi în panică şi informaţi-vă din surse sigure!