Mihai Teodor Bica, absolvent de Medicină la Cambridge, medic rezident în România: „Aici pot să pun în practică lucrurile bune pe care le-am învăţat”

Încă din clasa a XI-a, Mihai Teodor Bica, pe atunci elev la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti şi olimpic naţional la Biologie, şi-a propus să ajungă student la Universitatea de Medicină de la Cambridge. Şi a reuşit! În 2018, după şase ani de studiu intens la prestigioasa universitate, el a devenit primul absolvent român de Medicină la Cambridge, un vis adesea considerat imposibil pentru mulţi aspiranţi în acest domeniu. După încă un an de experienţă în sistemul medical britanic NHS, el a decis totuşi să se întoarcă acasă.

Acum are 27 de ani şi este medic rezident la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” din Bucureşti. În timpul liber care îi rămâne, Mihai îşi dedică energia canalului său de YouTube şi blogului său, mihaibica.com, unde a postat un text foarte interesant despre pandemia de COVID-19.

Despre motivul pentru care s-a întors în România, despre lucrurile bune şi cele mai puţin bune din sistemul medical britanic şi cel românesc, despre cauza numărul 1 a mortalităţii în lume şi miturile care încă circulă despre bolile de inimă, dar şi despre legătura dintre anumite medicamente luate de pacienţii cardiaci şi riscul de infecţie cu SARS-CoV-2, am discutat într-un interviu exclusiv cu medicul rezident Mihai Teodor Bica.

„În România pot să fac mai mult bine, pot să pun în practică lucrurile bune pe care le-am învăţat”

CSÎD: Eşti primul român care a terminat Medicina la Cambridge, dar, cu toate astea, ai ales să te întorci în România. Spune-ne ce te-a determinat să te întorci acasă.

Dr. Mihai Teodor Bica: Motivaţiile au fost multiple, majoritatea de natură personală. Faptul că mă simţeam departe de familie, de prieteni, de locurile în care am crescut şi activitatea profesională care nu îmi oferea suficient pe măsura sacrificiilor făcute m-au determinat să mă întorc acasă. Mi-am dat seama că în România pot să fac mai mult bine, pot să pun în practică lucrurile bune pe care le-am învăţat, pot să relaţionez mai bine cu pacientul.

Nu vreau să fiu perceput drept un patriot exagerat, dar dorul de casă e un sentiment care m-a încercat tot timpul în aceşti ani. Dacă familia mea ar fi fost acolo, probabil aş fi continuat în sistemul acela de sănătate, dar rădăcinile mele sunt aici.

Un răspuns mai detaliat la această întrebare, într-un vlog sincer şi obiectiv postat de Mihai Bica pe canalul său de YouTube, mai jos:

CSÎD: Care consideri că sunt minusurile NHS – sistemul britanic de sănătate atât de mult lăudat, despre care povesteşti pe blogul tău – atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici?

Dr. Mihai Teodor Bica: NHS este un sistem foarte bun de sănătate, am mare încredere în el, este dedicat pacienţilor cu probleme foarte grave, din acest punct de vedere este foarte bine pus la punct. Însă are şi minusurile lui – de exemplu, pacientul trebuie să aştepte uneori luni întregi pentru a fi consultat de un specialist, iar această durată este percepută negativ.

Dar este văzut totuşi ca un sistem performant, britanicii sunt mândri de NHS. Cu toate acestea, sistemul e suprasolicitat şi asta se resimte la nivelul personalului medical, al medicilor, al asistentelor.

CSÎD: Cum a decurs procesul birocratic de revenire în ţară? A trebuit să îţi echivalezi studiile de la Cambridge aici, rezidenţiatul l-ai dat în România?

Dr. Mihai Teodor Bica: A fost un proces destul de greoi, dar, după câteva luni de solicitat şi obţinut acte, am reuşit să îmi echivalez diploma. Am dat Rezidenţiatul ca orice alt absolvent, am obţinut o notă bună şi aşa am reuşit să aleg specializarea pe care mi-am dorit-o, respectiv Cardiologia.

„Nu avem un sistem de medicină de familie bine pus la punct, spre deosebire de Marea Britanie”

CSÎD: Odată revenit în ţară, ce ai observat că lipseşte la noi şi ce lucruri bune ai constatat în sistemul medical, spre deosebire de cel britanic?

Dr. Mihai Teodor Bica: În România sunt multe minusuri, e adevărat, sistemul este subfinanţat, nu avem posibilităţi tehnice şi financiare pentru anumite investigaţii de specialitate, dar speranţa mea e că acestea se vor regla în timp.

De asemenea, am constatat că nu avem un sistem de medicină de familie bine pus la punct, spre deosebire de Marea Britanie, unde medicul de familie este coordonatorul îngrijirii medicale generale a pacientului, care ajunge la specialist doar atunci când chiar este nevoie.

Din fericire, la Institutul „C.C. Iliescu” am găsit un colectiv extraordinar, unde nu există niciun compromis în actul medical, e de apreciat înclinaţia spre cercetare.

„Poluarea excesivă ar putea avea un rol în accelerarea patologiilor cardiovasculare”

CSÎD: Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lume, o spun toate statisticile. România e pe locul 4 în Europa la acest capitol. Care sunt cauzele?

Dr. Mihai Teodor Bica: Aşa este, din păcate, sunt foarte mulţi factori de risc prevalenţi, precum obezitatea, diabetul, dislipidemia, nivelul crescut al colesterolului, hipertensiunea arterială. În plus, sunt foarte mulţi pacienţi care fumează, iar toţi aceşti factori contribuie la această patologie cardiovasculară nefastă. De aceea, este crucial şi recomandat să se renunţe la fumat, deoarece astfel riscul de boli cardiovasculare şi alte patologii este semnificativ redus.

CSÎD: În ultimii ani, infarctul şi accidentul vascular cerebral (AVC) apar la vârste tot mai tinere. Care pot fi cauzele?

Dr. Mihai Teodor Bica: Fumatul este una dintre principalele cauze. Populaţia fumează de la vârste tinere, iar timpul de expunere de 20 de ani se concretizează la 35-40 de ani în astfel de afecţiuni severe.

De asemenea, dieta nesănătoasă joacă un rol important, la fel şi diabetul, iar studiile din ultimii ani arată că şi poluarea excesivă ar putea avea un rol în accelerarea patologiilor cardiovasculare.

Durerea în piept care persistă la efort, un semnal de alarmă

CSÎD: Când ar trebui să ne facem programare la medicul cardiolog? Sunt anumite semnale de alarmă sau ar trebui să ne facem un obicei din a merge anual la medic, pentru EKG şi alte analize de rutină?

Dr. Mihai Teodor Bica: În general, medicul de familie ar trebui să fie primul punct de plecare pentru pacientul care nu are o urgenţă, însă lucrurile nu merg tocmai aşa, el se prezintă direct la medicul cardiolog.

Dacă un pacient a fost diagnosticat cu o boală cardiacă, se recomandă controlul anual la medicul cardiolog, dar dacă nu există simptome, factori de risc, dacă nu sunt indicaţii, consultul la medicul cardiolog nu se face de rutină.

Ca semnale ce pot atrage atenţia aş menţiona durerea în piept care persistă la efort, palpitaţiile supărătoare, oboseala nejustificată, respiraţia dificilă, în special la efort, umflarea picioarelor.

Mituri despre bolile de inimă

CSÎD: Sunt tot felul de mituri despre bolile de inimă şi mulţi oameni cred în ele. Hai să le demontăm!

Dacă am probleme cu inima, nu trebuie să fac efort! 

Nu este adevărat – Societatea Europeană de Cardiologie chiar recomandă 30 de minute de mişcare zilnic, jogging, mers în ritm accelerat. Desigur, sunt şi patologii care nu permit efortul sau acesta trebuie să fie mai puţin intens, dar acestea sunt destul de rare şi medicul cardiolog va atenţiona pacientul asupra acestui pericol.

Dacă iau medicamente pentru scăderea colesterolului, pot mânca orice! 

Evident, nu este adevărat. Dieta e prima măsură, cea cu care se poate regla o dislipidemie, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, combinată cu exerciţiul fizic. Medicamentele sunt linia a doua de tratament, dacă dieta şi mişcarea nu dau rezultate.

Bolile de inimă afectează mai mult bărbaţii! 

Este adevărat, până la menopauză femeile sunt uşor protejate de bolile cardiovasculare datorită estrogenului, care împiedică într-o anumită măsură depunerea excesivă a colesterolului pe vasele de sânge, dar după menopauză riscul este egal.

Dacă am fumat 30 de ani şi m-am lăsat, riscul să fac infarct dispare! 

Riscul nu dispare niciodată! În tot acest timp e foarte posibil să se fi format plăci de aterom pe vasele de sânge. Chiar dacă vă lăsaţi de fumat, asta nu anulează complet tot ceea ce s-a întâmplat până atunci.

Dacă iau zilnic o aspirină nu fac infarct! 

Riscul de infarct nu poate nimeni să îl elimine niciodată, cu atât mai mult o aspirină. Am observat că aspirina se cam ia de rutină în România. Deşi poate avea un rol în prevenţia infarctului, nu reduce complet riscul. De asemenea, acest medicament are indicaţii clare, poate avea efecte secundare şi trebuie luat numai la recomandarea medicului.

„Inima nu doare!” 

Inima teoretic nu doare, dar durerea poate fi transmisă ori percepută ca o senzaţie de apăsare la nivelul sternului sau în spatele acestuia, în centrul pieptului.

Nu mănânc ouă, am auzit că au mult colesterol.

Consumul ocazional de ouă este chiar recomandat de Societatea Europeană de Cardiologie ca parte dintr-o dietă mediteraneeană, pentru că acestea conţin colesterol bun, care nu provine din grăsimi saturate. Desigur, orice aliment consumat în exces este contraindicat, lucru valabil şi în cazul ouălor.

„Noi, medicii, nu operăm pe un sistem şamanistic, ci pe baza unei evidenţe ştiinţifice”

CSÎD: Suntem în plină pandemie de COVID-19, cazurile de infecţie cresc de la o zi la alta, la fel şi numărul aşa-ziselor remedii intens vehiculate în mediul online. Amintesc câteva: usturoi, vitamina C sau D în doze mari, ulei de susan, argint coloidal. Care sunt pericolele acestor remedii?

Dr. Mihai Teodor Bica: Evident, aceste remedii băbeşti nu au efect probat şi trebuie consultat un medic pentru o opinie avizată. Eu, ca medic, nu pot să recomand aşa ceva, nu există o bază de evidenţă, dovezi ştiinţifice care să spună că au într-adevăr efect.

Noi, medicii, nu operăm pe un sistem şamanistic, ci pe baza unei evidenţe ştiinţifice. Medicina este atât o ştiinţă, cât şi o artă, pornim de la o bază obiectivă când recomandăm un tratament. Aşadar, dacă auziţi sau citiţi despre astfel de remedii, nu le luaţi în considerare, aveţi încredere strict în sfatul unui medic!

Medicaţia antihipertensivă şi riscul de infecţie cu noul coronavirus

CSÎD: La sfârşitul lunii martie, un grup de cercetători a atras atenţia într-o scrisoare adresată Lancet Respiratory Medicine că folosirea medicamentelor antihipertensive la pacienţii COVID-19 pozitivi ar putea avea un efect nociv, în sensul că ar cauza inflamaţie, fibroză şi edem la nivel pulmonar. Crezi că este justificat acest avertisment?

Dr. Mihai Teodor Bica: Odată ajuns în corpul gazdei, virusul SARS-CoV-2 se ataşează şi infectează celulele corpului uman prin legare de anumiţi receptori prezenţi pe suprafaţa celulelor corpului, în acest caz fiind vorba de receptorul ACE-II (angiotensin-converting enzyme II) prin care se produce ataşarea de celula-gazdă şi intrarea în celulă.

Aceşti receptori au fost un hot-topic în rândul cardiologilor pentru că expresia receptorilor de tip I (ACE-I) este redusă prin administrarea unor medicamente foarte importante în tratamentul multor afecţiuni cardiovasculare, şi anume ACE inhibitors (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei) şi ARB (blocanţi ai receptorilor de angiotensină).

Se speculează, aşadar, că inhibiţia cronică a expresiei receptorilor de tip ACE-I poate conduce la o supra-expresie a receptorilor de tip ACE-II şi, prin urmare, să faciliteze infecţia cu SARS-CoV2.

Un articol-poziţie recent al Societăţii Europene de Cardiologie atrage atenţia asupra faptului că nu există însă o bază ştiinţifică pentru a confirma efectele potenţial nocive ale acestor medicaţii în contextul COVID-19 şi sfătuieşte clinicienii să nu întrerupă administrarea lor.

Puteţi citi pe blogul meu un articol documentat de tip pop-science în care încerc să interpretez ultimele cercetări despre COVID-19 pentru o audienţă, sper eu, generală, dar educată şi amatoare de ştiinţă.