Pandemia de COVID-19 a schimbat drastic vieţile familiilor din întreaga lume. Pe măsură ce şcolile, grădiniţele şi creşele s-au închis, mulţi părinţi au rămas blocaţi în casă pe toată durata zilei, jonglând între sarcini precum îngrijirea copilului, munca cu normă întreagă şi alte responsabilităţi care s-au suprapus acestora. O altă provocare zilnică este să găseşti răspunsul la întrebarea „Ce mâncăm astăzi?”.
Şi pentru a complica situaţia şi mai mult, cumpărăturile în momente de panică şi problemele în sistemul de distribuţie alimentară fac dificilă găsirea unor produse. Iar pentru multe persoane, şomajul şi pierderea veniturilor obişnuite transformă cumpărăturile de produse alimentare într-o provocare financiară suplimentară.
Deşi, din motive uşor de înţeles, mulţi părinţi optează pentru produse semipreparate şi procesate ca alternativă rapidă şi la preţ redus de a hrăni familia, există opţiuni convenabile, accesibile şi sănătoase.
Potrivit UNICEF, există cinci metode care vă vor ajuta să le oferiţi copiilor o alimentaţie variată, hrănitoare, care să le susţină creşterea şi dezvoltarea şi care, totodată, are rolul de a cultiva obiceiuri alimentare sănătoase.
Cumpărarea, depozitarea şi prepararea legumelor proaspete pot fi tot atâtea provocări pe durata izolării, mai ales când părinţilor li se recomandă să limiteze ieşirile din casă. Dar, oricând este posibil, este important să le asiguraţi copiilor o dietă care să conţină fructe şi legume din abundenţă.
Nu irosiţi nicio şansă de a folosi produse alimentare proaspete. Aşa cum fructele şi legumele pot fi consumate proaspete, la fel de bine pot fi congelate, după caz, şi vor reţine majoritatea substanţelor hrănitoare şi aromelor.
Folosirea legumelor proaspete pentru a găti porţii mari de supă, tocăniţe sau alte feluri de mâncare le va prelungi valabilitatea şi va oferi opţiuni alimentare pentru mai multe zile. Şi unele feluri de mâncare gătită pot fi congelate şi apoi reîncălzite rapid pentru consum.
Produsele proaspete sunt aproape întotdeauna cea mai bună opţiune, dar, când nu sunt disponibile, puteţi apela la multe alternative sănătoase cu depozitare şi preparare uşoare.
Conservele de fasole boabe şi mazăre, care oferă substanţe nutritive din abundenţă, pot fi depozitate timp de luni şi chiar ani şi pot fi gătite în multe feluri.
Peştele gras conservat, precum sardinele, macroul sau somonul, este bogat în proteine, acizi graşi Omega-3 şi multe vitamine şi minerale.
Conservele de peşte pot se pot consuma reci în sandvişuri, salate sau paste, dar şi calde, dacă sunt integrate într-un fel de mâncare.
Legumele conservate, precum tomatele, tind să reţină o cantitate mai redusă de vitamine spre deosebire de legumele proaspete, dar sunt o variantă de rezervă foarte bună atunci când nu sunt disponibile în forma proaspătă sau congelată.
Legumele uscate precum fasolea boabe, leguminoasele şi gramineele precum lintea, mazărea spartă, cuşcuş sau quinoa sunt, de asemenea, hrănitoare, neperisabile şi gustoase, accesibile şi săţioase.
Boabele presate de ovăz cu lapte sau apă sunt o opţiune excelentă pentru micul dejun şi pot fi combinate cu iaurt, bucăţi de fructe sau stafide.
Deseori copiii au nevoie de una-două gustări pe zi pentru a rămâne în formă. În loc de gustările dulci sau sărate, optaţi pentru variante mai sănătoase precum nucile, brânza, iaurtul (preferabil neîndulcit), bucăţi de fructe proaspete sau deshidratate, ouă fierte sau alte opţiuni sănătoase, disponibile local.
Aceste alimente sunt hrănitoare, mai săţioase şi contribuie la adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung.
Deşi folosirea produselor proaspete nu este întotdeauna posibilă, încercaţi să limitaţi cantitatea de alimente înalt procesate din coşul dumneavoastră de cumpărături. De cele mai multe ori, produsele semipreparate, gustările şi deserturile preambalate au un conţinut ridicat de grăsimi saturate, zaharuri şi sare.
Dacă, totuşi, optaţi pentru alimente procesate, verificaţi eticheta şi încercaţi să alegeţi variantele mai sănătoase cu conţinut scăzut de astfel de substanţe. De asemenea, încercaţi să evitaţi băuturile îndulcite, în favoarea unor cantităţi mari de apă.
O metodă excelentă de a da aromă apei este adăugarea unor fructe sau legume, precum felii de lămâie, limetă, castravete sau fructe de pădure.
Gătitul şi luarea mesei împreună cu familia sunt ocazii extraordinare de a cultiva obiceiuri sănătoase, de a întări relaţiile familiale şi de a vă simţi bine împreună. Ori de câte ori puteţi, implicaţi copiii în pregătirea mesei; copiii mici pot ajuta la spălarea vaselor şi sortarea alimentelor, iar copiii de vârste mai mari pot realiza sarcini mai complexe şi pot aşeza masa.
În măsura posibilităţilor încercaţi să respectaţi orele de masă ale familiei. O astfel de structură şi rutină poate contribui la reducerea anxietăţii copiilor în aceste situaţii stresante.
Laptele matern rămâne un aliment de bază pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 24 de luni. Femeile diagnosticate pozitiv cu COVID-19 pot continua alăptarea, dacă îşi doresc.
Totuşi, ele trebuie să respecte igiena respiratorie în timpul alăptării, să poarte o mască atunci când se poate; să îşi spele mâinile înainte şi după ce au atins copilul; şi să dezinfecteze în mod periodic suprafeţele pe care le-au atins.
Dacă se simt mult prea rău pentru a continua alăptarea din cauza virusului sau a altor complicaţii, mamele trebuie să fie susţinute pentru a le putea oferi nou-născuţilor lapte matern, în orice mod posibil.