Pandemia COVID 19 este o întrecere de informaţii contradictorii în toate domeniile. Dincolo de incertitudinile strict legate de noul coronavirus, experţii din întreaga lume nu reuşesc să ajungă la un numitor comun nici în privinţa măştilor de protecţie.
La începutul acestei crize globale, chiar Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirma că măştile de protecţie sunt necesare doar pentru cei care lucrează în domeniul medical, iar restul populaţiei ar trebui să le folosească doar dacă are semne şi simptome ale unei boli respiratorii.
Între timp, tot mai multe organizaţii şi autorităţi sanitare recomandă purtarea acestor măşti pentru protecţia propriei persoane şi a celor din jur. Preţul unui asemenea obiect – altădată privit ca o ciudăţenie în alt context decât cel medical – a ajuns la sume exorbitante – în România, de pildă – o cutie cu măşti de unică folosinţă poate costa câteva sute de lei. Preţul minim al unei măşti cu întrebuinţare multiplă (măşti de in sau de bumbac, care pot fi spălate) este de 6 lei.
Cu siguranţă măştile de protecţie sunt necesare oricărei persoane care are simptome de gripă, răceală sau orice altă boală respiratorie, pentru a preveni, pe cât posibil, răspândirea bolii şi contaminarea celorlalţi. Acest motiv este valabil şi în cazul infecţiei COVID 19. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe dovezi că, dacă în cazul celorlalte afecţiuni respiratorii, masca oferă o protecţie în proporţie de 90 %, pentru virusul SarsCov 2, măştile pot împiedica răspândirea doar într-un procent de 60-65 %.
Pentru prevenirea contaminării şi a răspândirii noului coronavirus în mediului intra spitalicesc, sunt recomandate măştile N95. Dar trebuie ţinut cont că este sunt destinate doar personalului medical.
Măştile de unică folosinţă, cu structură din celuloză şi fibre sintetice protejează într-o proporţie de 50 % atât împotriva răspândirii virusului, cât a contaminării. Structura extrem de mică a noului coronavirus şi proteinele grase de pe suprafaţa sa îl fac extrem de aderent, mai ales pe suprafeţele poroase.
După cum îi spune şi numele, masca de unică folosinţă trebuie îndepărtată după maxim 3 ore de la folosire şi nu poate fi reutilizată. Acest timp de mască au o textură sensibilă, iar umezeala răreşte fibrele. O purtare îndelungată a ei nu mai asigură protecţie, ci dimpotrivă, mediul umed creează climatul ideal pentru înmulţirea microorganismelor şi captarea particulelor de praf din atmosferă.
Atenţie: măştile de unică folosinţă trebuie să fie alcătuite din trei straturi şi se poartă cu partea colorată la exterior.
Au o eficienţă de protecţie de până la 70 %, cu condiţia să nu conţină fibre sintetice. Studii recente au arătat că o mască făcută acasă este de preferat faţă de circulaţia fără mască în spaţii aglomerate. De asemenea, s-a constatat că pe suprafaţa din exterior a măştii se află mai multe virusuri şi bacterii decât pe interior, de aceea este recomandat să evitaţi atingerea ei.
Ideal este, dacă ieşiţi în jurul domiciliului şi sunteţi siguri că nu veţi întâlni alte persoane, să faceţi activităţi fizice fără mască de protecţie. Astfel, transpiraţia se elimină în mod natural, fără a cauza iritaţii ale tenului prin păstrarea unui mediu umed prelungit.