Concluzii preliminare, studiu MedLife: „Cel mai probabil, populaţia nu are imunitate dobândită natural pentru COVID-19”

Studiul privind imunizarea naturală a populaţiei pentru COVID-19 realizat de Medlife a fost derulat pe un eşantion de 371 de persoane, cadre medicale şi personal auxiliar din 11 cele mai importante oraşe în care MedLife are clinici şi spitale. Subiecţii studiului sunt în proporţie de 90% cadre medicale, medici, asistenţi şi infirmieri, restul de 10% fiind reprezentat de personalul din departamentele de recepţie şi administrativ.

Potrivit reprezentanţilor companiei, pentru acest studiu au fost folosite succesiv 4 metode de testare: metoda moleculară RT- PCR, considerată gold standard pentru identificarea virusului SARS-CoV-2, testarea serologică prin metoda Chemiluminiscenţă (doi producători cu echipamente şi chituri diferite: Maglumi, respectiv Yhlo) şi prin metoda Elisa, precum şi teste rapide pentru determinarea anticorpilor de tip IgM şi IgG.

Măsurile de protecţie şi triaj luate au funcţionat

Rezultatele preliminare ale studiului arată că din cei peste 371 de subiecţi testaţi, cadre medicale şi personal auxiliar propriu, au fost identificate pozitiv prin RT PCR 4 persoane, infirmieri şi asistenţi medicali din Bucureşti şi Arad, cazurile fiind deja făcute publice de către MedLife. Cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT PCR au fost confirmate şi prin testele serologice. În plus, au fost detectaţi anticorpi IgG numai pentru alte 1,8 % din persoane. 

Recomandări

Vaccin pentru coronavirus: cât de etică este accelerarea procesului de testare, care ar putea implica reacţii…

Testele rapide pentru COVID-19, orientative. Singurul test validat de OMS este testul RT-PCR

„Numărul foarte mic de cadre medicale şi personal auxiliar infectate confirmă încă o dată faptul că măsurile de triaj şi prevenţie epidemiologică implementate de MedLife au funcţionat. Am introdus filtrele telefonice şi cele de la intrarea în clinici, am introdus declaraţiile pe proprie răspundere, am introdus purtarea echipamentelor de protecţie de către personalul medical şi suport, am introdus testarea preventivă şi sistematică a cadrelor medicale, testarea temperaturii la intrarea în serviciu şi lista poate continua. Toate acestea ne-au ajutat să limităm la minimum numărul de persoane infectate şi să ţinem sănătos personalul medical şi auxiliar”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.

Testele serologice, recomandate ca metodă complementară testării RT-PCR

Datele studiului arată că rezultatele testelor serologice s-au corelat în proporţie foarte ridicată cu  rezultatele testelor RT-PCR. Astfel, toate cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT PCR, introduse voit în eşantion pentru verificarea metodei, au fost confirmate de testele serologice. În plus, au fost detectaţi anticorpi IgG pentru alte 7 persoane, respectiv 1,8 % din totalul de 371 de subiecţi testaţi. 

„Testarea RT-PCR rămâne gold standard pentru diagnosticul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 întrucât are un grad foarte înalt de precizie şi detectează infecţia în cel mai scurt timp de la expunere. În egală măsură, acest studiu ne-a demonstrat că testele serologice au o precizie şi o acurateţe ridicată. Acestea pot fi folosite cu succes pentru supravegherea epidemiologică prin testări serologice a cadrelor medicale şi pot fi extinse către populaţii mari, mai ales izolate, pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecţiei naturale inaparentă sau aparentă clinic, şi în corelaţie cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final”, a mai spus Mihai Marcu.

Testele rapide sunt insuficient validate

Potrivit aceluiaşi studiu, testele rapide au o precizie mai scăzută şi este posibil să se dovedească ineficiente în contextul clinic al pacienţilor. Se mai impune precizarea că absolut toate persoanele testate cu excepţia celor 4 detectate pozitiv prin RT PCR erau la data efectuării testelor total asimptomatice. În acest sens, s-a testat temperatura şi orice alt simptom specific infecţiilor respiratorii acute. 

Procentul populaţiei imunizate pentru COVID-19 este foarte mic

Studiul mai arată că procentul populaţiei imunizate natural pentru COVID-19 la nivelul eşantionului evaluat din diverse regiuni ale ţării este foarte mic. De asemenea, există un procent de cca 1% persoane asimptomatice care au fost identificate doar cu anticorpi IgG pozitivi şi care la un moment dat ar fi putut fi infectate şi ar fi putut transmite infecţia celor din jur.

„Dat fiind numărul destul de mare de angajaţi testaţi şi buna distribuţie a lor teritorială, precum şi faptul că au avut contact social extins, respectiv au interacţionat cu membrii de familie, au mers la cumpărături pentru alimente, s-au deplasat zilnic de la serviciu acasă, o parte dintre aceştia folosind transportul în comun, arată că profilul lor nu este total diferit de cel al unor persoane obişnuite. Prin urmare, cel mai probabil, populaţia României nu are încă imunitate specifică pentru COVID-19”, a mai declarat Mihai Marcu.

Totodată, studiul a reliefat faptul că, în ciuda contagiozităţii ridicate, deja recunoscute, odată ce sunt respectate măsurile de prevenţie şi protecţie, rata de răspândire a virusului scade vertiginos.

„Populaţia României şi probabil a Europei nu este imunizată natural pe scară largă, proporţia persoanelor cu seroconversie fiind încă mică. Dacă un grup de persoane active, care merg în clinici şi spitale şi care au contact zilnic cu pacienţi nu a dobândit imunitate, atunci este probabil că procentul de români imunizaţi la nivel naţional este foarte mic. Astfel, se dovedeşte că prin respectarea măsurilor de protecţie individuală riscul de transmitere interumană a infecţiei cu SARS-CoV-2 este semnificativ scăzut.

Pe termen mediu şi lung o şansă importantă a României pentru a funcţiona în siguranţă şi pentru a relansa economia ar putea fi reprezentată de extinderea testării şi respectarea cu stricteţe a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt, chiar spitalele publice şi ambulatoriile, cu atât mai mult companiile care nu lucrează cu publicul, precum fabricile, pot deveni la rândul lor medii mai sigure dacă îşi iau măsurile de siguranţă, dacă dezinfectează, filtrează, urmăresc simptomatologia, precum temperatura, şi îşi testează periodic personalul”, a spus Mihai Marcu.

Acord cu Abbott Diagnostics pentru achiziţionarea a peste 500.000 de teste pentru detectarea anticorpilor

Ca urmare a derulării studiului, reprezentanţii Medlife au convingerea că testarea serologică pe populaţii mari ar putea fi o soluţie fiabilă, care va ajuta România să-şi repornească economia.

„Testarea serologică pentru anticorpi este viabilă. Acest lucru înseamnă că se pot testa rapid şi la costuri mai mici un număr mult mai mare de cadre medicale. Mai mult, această testare se poate extinde şi la nivelul populaţiei, în special în zonele relativ izolate, respectiv în rândul persoanelor cu risc scăzut de contact. În felul acesta, prin determinarea anticorpilor IgM se pot demara rapid anchete epidemiologice şi testare RT-PCR în focarele identificate.

Nu trebuie să uităm că este posibil ca pacienţii identificaţi cu IgG să aibă imunitate pe termen mai lung, dar acest lucru nu-l putem dovedi decât testând periodic pacienţii în lunile următoare. Credem cu tărie că testarea serologică poate fi folosită pe scară largă pentru orientarea diagnosticului, fiind o metodă cu implicaţii importante în evaluarea prevalenţei infecţiei cu SARS-CoV-2 şi, în plus, ar putea ajuta la elaborarea unor strategii de relaxare a măsurilor de distanţare socială şi implicit la relansarea economiei româneşti.

Anunţăm pe această cale faptul că am semnat deja un acord cu Abbott Diagnostics pentru a achiziţiona şi procesa în laboratoarele noastre peste 500.000 de teste în vederea detectării anticorpilor pentru COVID-19, capacitatea totală de procesare fiind de 1 milion de teste până la finalul anului”, a mai spus Mihai Marcu.