Durerile de cap. Ce afecţiuni grave pot ascunde banalele migrene

Peste 10% din populaţia lumii se confruntă, la un moment dat, cu migrene, inclusiv copiii.

Categoria de vârstă la care apar cu precădere migrenele este 18-50 de ani, femeile fiind de 3 ori mai afectate decât bărbaţii de această problemă, în special în perioada premenopauzei, în timpul sarcinii sau înaintea menstruaţiei.

În aproximativ 90% din cazuri, pacienţii au un istoric familial de migrene, ceea ce sugerează o componentă genetică în dezvoltarea acestei afecţiuni.

Recomandări

Cum scapi de durerea de cap cauzată de caniculă. Dacă nu dispare în 3 ore, e…

Cu ce îşi tratează românii durerea de cap

Majoritatea persoanelor se confruntă cu 1-2 episoade migrenoase pe lună, însă există şi situaţii când durerea este resimţită mult mai frecvent.

Durerea este una pătrunzătoare şi poate fi însoţită şi de alte simptome, precum tulburări de vedere, greaţă, vărsături, ameţeală, sensibilitate la zgomote, luminp, mirosuri, furnicături sau amorţeală la nivelul feţei, mâinilor, picioarelor. Astfel de manifestări pot persista între 4 şi 72 de ore.

De asemenea, anxietatea, depresia şi tulburările de somn sunt frecvent asociate în cazul pacienţilor care suferă de migrene.

Din cauza administrării excesive de analgezice, migrenele rămân adesea nediagnosticate, deci nu li se descoperă cauza, iar riscul de complicaţii este vizibil mai crescut. Se estimează că aproape jumătate dintre persoanele care se confruntă cu migrene nu primesc un diagnostic pentru afecţiunea de bază.

Din ce cauză apar migrenele

Chiar dacă nu se cunosc cu certitudine cauzele migrenelor, factorii genetici şi de mediu pot avea un rol esenţial în apariţia acestora.

Printre factorii de risc implicaţi în apariţia migrenelor se numără:

• Istoricul familial de migrene
• Vârsta şi sexul – migrenele apar cu precădere după vârsta de 30 de ani, iar femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să se confrunte cu episoade migrenoase, din cauza fluctuaţiilor hormonale (menstruaţie, sarcină, premenopauză)
• Consumul excesiv de băuturi alcoolice şi cafea
• Stresul
• Mirosurile (inclusiv fumul de ţigară), luminile şi zgomotele puternice
• Tulburările de somn (insomnia, apneea de somn, oboseala cauzată de diferenţa de fus orar)
• Schimbările bruşte de temperatură
• Administrarea de contraceptive sau vasodilatatoare (nitroglicerina)
• Anumite alimente (în special cele foarte sărate, intens procesate), postul sau săritul peste mese
• Diverşi aditivi alimentari (monoglutamat de sodiu, aspartam)

Pericolul pastilelor anti-durere luate pe termen lung

Administrarea excesivă şi pe termen lung a analgezicelor pentru ameliorarea durerilor de orice fel este extrem de periculoasă. Chiar dacă, pe termen scurt, efectul este tratat cu aceste pastile, cauza rămâne.

De aceea, soluţia nu este să vă „abonaţi” la farmacie, ci să mergeţi la medic pentru a descoperi cauza durerilor de cap, pentru ca mai apoi să beneficiaţi de un tratament curativ.

Printre efectele adverse ale analgezicelor administrate pe termen lung amintim: reacţii alergice, contipaţie, dificultăţi de respiraţie, retenţie de fluide, creşterea tensiunii arteriale, afecţiuni renale sau hepatice, hemoragie gastrointestinală.

De asemenea, ţineţi cont că analgezicele pot crea dependenţă, la fel ca fumatul!