Tipul de somon periculos pentru sănătate. Care e mai indicat: somonul sălbatic sau cel de crescătorie?

Care tip de somon conţine mai multe chimicale şi metale grele: somonul sălbatic sau cel de crescătorie? Află răspunsul în articol.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Tipul de somon periculos pentru sănătate. Care e mai indicat: somonul sălbatic sau cel de crescătorie?

Somonul este câştigătorul detaşat la capitolul „sortimente indicate de peşte”, datorită mineralelor şi mult-preţuitelor grăsimi Omega 3 conţinute.

Toate aceste substanţe nutritive au un rol foarte important în buna funcţionare a organismului, motiv pentru care medicii ne sfătuiesc să consumăm peşte măcar o dată pe săptămână.

Cu toate acestea, somonul are parte şi de controverse.

Jumătate din producţia de somon provine din fermele piscicole, unde peştii sunt hrăniţi de obicei cu făină de peşte, ulei de peşte, soia modificată genetic. Ba mai mult, în astfel de ferme piscicole sunt des utilizate antibioticele pentru combaterea infecţiilor şi altor boli la care sunt susceptibili peştii.

O altă îngrijorare este reprezentată de nivelul crescut de metale grele din somonul de crescătorie.

În schimb, somonul sălbatic se hrăneşte cu plancton, în special creveţi care consumă alge oceanice şi krill (puiet de peşte), precum şi alte vietăţi mici din ocean care conţin carotenoizi ce conferă cărnii somonului culoarea specifică, roşcat-portocalie.

Somon sălbatic versus somon de crescătorie: valori nutriţionale

Ca urmare a hranei diferite pe care o primesc sau pe care şi-o procură, somonii pot prezenta valori nutriţionale diferite. Iată câteva diferenţe nutriţionale între somonul sălbatic şi cel de crescătorie, la o porţie de aproximativ 200 de grame:

  • Somon sălbatic: 281 calorii, 39 grame proteine, 13 grame grăsimi, 1,9 grame grăsimi saturate, 3,4 grame acizi graşi Omega 3, 341 miligrame acizi graşi Omega 6, 109 miligrame colesterol, 2,4% din doza zilnică recomandată (DZR) de calciu, 9% din DZR de fier, 14% din DZR de magneziu, 40% din DZR de fosfor, 28% din DZR de potasiu, 3,6% din DZR de sodiu, 9% din DZR de zinc.
  • Somon de crescătorie: 412 calorii, 40 grame proteine, 27 grame grăsimi, 6 grame grăsimi saturate, 4,2 grame acizi graşi Omega 3, 1.944 miligrame acizi graşi Omega 6, 109 miligrame colesterol, 1,8% din DZR de calciu, 4% din DZR de fier, 13% din DZR de magneziu, 48% din DZR de fosfor, 21% din DZR de potasiu, 4,9% din DZR de sodiu, 5% din DZR de zinc.

Evident, putem constata o diferenţă foarte mare în ceea ce priveşte numărul de calorii. Somonul de crescătorie are mai multe grăsimi (atât Omega 3, cât şi Omega 6), de unde şi nivelul mai crescut de calorii. În schimb, somonul sălbatic este mai bogat în potasiu, zinc şi fier.

Însă nivelul crescut de grăsimi din somonul de crescătorie nu este neapărat un lucru bun, deoarece cantitatea mare de Omega 6 poate favoriza apariţia inflamaţiilor în corp, un factor de risc cunoscut în instalarea unor boli cronice precum diabetul sau afecţiunile cardiovasculare.

Care tip de somon conţine mai multe metale şi substanţe toxice

Potrivit mai multor studii, somonul crescut în ferme piscicole înregistrează niveluri mai crescute de substanţe toxice decât somonul sălbatic. Printre aceste substanţe se numără dioxinele, pesticidele şi bifenilul policlorinat (PCB) – cel din urmă fiind asociat şi cu un risc mai crescut de cancer şi alte probleme de sănătate, dacă este ingerat pe termen lung şi în cantităţi mari.

Un studiu din 2004, de exemplu, arăta că nivelurile PCB din somonul de crescătorie erau, în medie, de 8 ori mai mari decât cele din somonul sălbatic.

Însă astfel de substanţe sunt din ce în ce mai rar folosite în prezent în fermele piscicole, deoarece au fost înlocuite cu altele mai sigure pentru consumatorul final, dar şi pentru că s-au înteţit controalele autorităţilor în domeniu.

În ceea ce priveşte conţinutul de mercur din somon, datele sunt destul de contradictorii. Două cercetări au relevat că există diferenţe foarte mici în nivelurile de mercur din somonul sălbatic şi cel de crescătorie, însă un alt studiu a arătat că somonul sălbatic ar conţine de 3 ori mai mult mercur decât cel de crescătorie.

În schimb, s-a constatat un nivel mai crescut de arsenic în somonul de crescătorie şi niveluri mai ridicate de cobalt, cupru şi cadmiu în somonul sălbatic.

Chiar dacă metalele şi substanţele cu potenţial toxic nu sunt un pericol pentru persoanele sănătoase, în condiţiile în care nu fac excese, somonul de crescătorie este contraindicat copiilor şi gravidelor.

Antibiotice adăugate în hrana somonului de crescătorie

Din cauza faptului că sunt mai înghesuiţi, peştii de crescătorie sunt adesea „pastilaţi”, în sensul că li se administrează antibiotice pentru prevenirea anumitor boli sau infecţii.

Problema este că unii crescători, în special cei din ţările în curs de dezvoltare, ar putea folosi o cantitate mult prea mare de antibiotice, care ajung şi pe masa consumatorului final şi, implicit, în organismul acestuia, cauzând uneori reacţii alergice.

De asemenea, nu este de ignorat aspectul poluării apelor cu aceste antibiotice, care pot perturba flora şi fauna marină.

La fel ca în cazul oamenilor, excesul de antibiotice poate duce la rezistenţă bacteriană – cu alte cuvinte, peştii trataţi constant cu antibiotice vor avea în timp un răspuns mai slab la acţiunea acestora şi vor fi mai susceptibili să dezvolte complicaţii dacă sunt infectaţi cu o bacterie asupra cărora medicamentele nu îşi mai fac efectul.

Chile este una dintre ţările în care se practică în continuare tehnica administrării excesive de antibiotice în fermele piscicole. În 2016, de exemplu, un studiu a arătat că la fiecare tonă de somon de crescătorie din Chile au fost folosite 530 de grame de antibiotice, în timp ce în Norvegia, la aceeaşi cantitate de peşte, a fost folosit doar 1 gram de antibiotice în 2018.

Aşadar, poate ar fi mai bine să eviţi momentan somonul de crescătorie care provine din Chile, dacă se găseşte aşa ceva prin vitrinele cu produse congelate ale magazinelor.

Reţine însă că somonul de crescătorie este un produs sănătos, bogat în Omega 3, mai ieftin decât somonul sălbatic, care poate avea un preţ chiar şi de 3 ori mai mare.

Dacă îţi faci griji în privinţa metalelor grele şi a altor substanţe cu potenţial toxic din somonul de crescătorie, nu îl exclude din alimentaţie, dar consumă-l mai rar, o dată la două săptămâni de exemplu. Ia în considerare şi alte tipuri de peşte, la fel de sănătoase, cum ar fi scrumbia de Dunăre, heringul sau sardinele.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult