Nu vi s-a întâmplat niciodată să spargeţi un ou şi să observaţi firicele sau punctuleţe mici roşii de sânge? Atunci înseamnă că sunteţi norocoşi – aţi cumpărat ouă atent selectate de producător, care au trecut testul calităţii.
Din păcate, eu nu am fost la fel de norocoasă. De curând am descoperit în oul aflat în termenul de valabilitate un cheag imens de sânge, roşu-maroniu. Inutil de menţionat reflexul de vomă provocat…
După ce am depăşit momentul aruncând la gunoi „eşecul”, am decis să aflu care-i treaba cu ouăle astea cu sânge. Oare aş fi păţit ceva rău dacă l-aş fi mâncat aşa? Sau pur şi simplu e un lucru normal, se mai întâmplă, ar trebui să mă obişnuiesc? Iată ce am descoperit!
Multă lume, printre care mă număr şi eu, consideră că ouăle care prezintă urme de sânge nu sunt tocmai bune pentru consum. Se pare însă că nu am dreptate, aceste ouă pot fi consumate fără probleme, cu o condiţie (una importantă).
O s-o amintesc puţin mai încolo, pentru că acum vreau să vă spun de ce apare acel cheag sau acea pată de sânge în ou, fie în albuş, fie în gălbenuş.
Potrivit specialiştilor, când vasele mici de sânge din ovarul sau oviductul găinii se rup în timpul ouării, apar aceste urme de sânge în ouă. Nu se întâmplă frecvent acest lucru, dar se întâmplă, asta-i clar.
De fapt, frecvenţa acestor pete şi cheaguri de sânge este mai mică de 1% în ouăle din comerţ. Se pare că ouăle maronii ar fi mai „predispuse” la apariţia acestor pete. De asemenea, găinile mai bătrâne şi cele foarte tinere fac mai des ouă cu urme de sânge.
Alte posibile explicaţii ale petelor de sânge din ouă sunt stresul şi lipsa de vitamina A şi D.
Astfel de ouă sunt sigure pentru consum, dar dacă aspectul vă provoacă repulsie, puteţi îndepărta cu o furculiţă ţesutul cu sânge.
Producătorii consideră acest lucru un defect, dar, contrar credinţelor, ouăle cu urme de sânge sau ţesut nu sunt fertilizate. Deci ceea ce vedeţi în neregulă nu este un embrion sau ceva de genul acesta.
În mod normal, ouăle cu astfel de defecte sunt depistate pe linia de producţie cu ajutorul testului luminii, care identifică eventuale anomalii în conţinutul ouălor.
Cu toate acestea, se întâmplă să mai scape câte-un ou neverificat, cum a fost şi-n cazul meu.
Am ajuns la acea condiţie esenţială, de care vă spuneam mai sus. Şi anume, ouăle cu urme de sânge sau ţesut sunt sigure pentru consum doar dacă sunt foarte bine gătite, regulă valabilă şi în cazul ouălor „perfecte”!
Cu alte cuvinte, nu este în regulă să mănânci ochiuri sau ouă fierte foarte moi ori, şi mai rău, crude, pentru că rişti să faci salmoneloză, infecţie care se manifestă prin diaree, febră şi crampe abdominale.