Digestia sănătoasă la copii: ce trebuie să le dăm să mănânce

Programul de masă al unui copil cu vârsta de până în 3 ani este extrem de important pentru dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a acestuia. Micuţul trebuie să aibă mesele bine deliminate în timp, iar acestea să conţină alimente nutritive, cu vitaminele şi mineralele necesare, dar şi cu prebiotice şi probiotice, pentru o bună funcţionare a florei intestinale. Ela Crăciun a dezbătut acest subiect pe blogul ei şi a oferit şase reguli importante, pe care, la rândul ei, le respectă în creşterea băieţelului ei, Nicholas.

“Eu am spus mereu că este bine să obişuim copilul cu un program de masă şi de somn, două aspecte extrem de importante pentru dezvoltarea lui sănătoasă. Odată cu diversificarea, acordăm mare atenţie alimentelor pentru că micuţul se află într-un proces rapid de creştere. Sunt 6 reguli pe care noi le respectăm şi pe care vi le recomand:

1. Copiii între 1 si 3 ani au nevoie de 500mg de calciu pe zi, pe care le pot lua din 2-3 porţii de la lactate pe zi. Nicholas al meu preferă brânza cu roşii, pe care, de regulă, le mănâncă la micul dejun. Uneori combinăm şi cu gustarea de la ora 11, care presupune shake din lapte de cocos cu fulgi de ovăz şi magiun.
2. Copii au nevoie de fructe şi legume cât mai colorate. Lui Nicho îi plac fructe diverse: zmeură, căpşuni, pere sau banane. Legumele le adăugăm în supă de pui de ţară ori facem supă de linte.
3. Apă după fiecare masă, pentru hidratare. Nu în timpul mesei! Dacă nu îi place apa, îl puteţi obişnui oferindu-i o sticlă la îndemână şi bând 8 pahare cu apă pe zi în faţa lui. Aşa poate deveni interesant şi va putea prelua gestul.
4. Porţii potrivite. Un copil nu va mânca aceeaşi cantitate precum un adult. Nu trebuie să avem astfel de aşteptări. De regulă, porţia lui este un sfert sau o treime din cea a unui adult. Mai bine mai puţin şi de calitate, decât să îi suprasolicităm sistemul digestiv.
5. Proteinele au un rol esenţial în creştere şi dezvoltare. Pot proveni atât din carne, cât şi din surse vegetale. Noi ne combinăm. Îi dăm şi curcan şi peşte, dar şi linte, mazăre.
6. Probiotice şi prebiotice. Echilibrul florei intestinale sau microbiotei joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii copilului. În organismul nostru traiesc miliarde de bacterii, atât benefice, cât şi dăunătoare, iar cele mai multe se afla în intestine, alcătuind flora intestinală.

Recomandări

Porţi încălţăminte incomodă des? Medicul ortoped îţi spune ce boli rişti!

Nou simptom al coronavirusului: Un francez s-a ales cu o erecţie de 4 ore

Flora intestinală are o mulţime de roluri – nu suştine doar digestia, ci sănătatea întregului nostru organism: ne protejeaza de infecţii, ne ajută să asimilăm mai bine o serie de vitamine şi aminoacizi esenţiali, ne susţine imunitatea etc.”, explică Ela Crăciun.

Ce sunt probioticele?

Sunt microorganisme vii care, atunci când sunt consumate, conferă un beneficiu de sănătate gazdei.

Ce sunt prebioticele?

Prebioticele hrănesc probioticele. Mai exact sunt fibre solubile care ajută la dezvoltarea bacteriilor bune şi la avansarea lor prin tractul digestiv până la nivelul colonului. Pe scurt, ele sunt „hrană” probioticelor şi le ajută să fie mai eficiente, sa ajungă acolo unde trebuie, repopuleaza şi echilibreaza flora intestinală.

De unde luam probioticele şi prebioticele?

Din măsline, varză murată, iaurt, kefir, cerealele integrale, bananele verzi sau cartofi SAU din suplimente alimentare, ca sa ne asigurăm ca avem totuşi ca avem o cantitate suficientă.