Să ne îngrijorăm dacă uităm unde am pus cheile sau ce am mâncat la prânz? Explică dr. Liana Rada Borza

În lume există peste 50 de milioane de persoane diagnosticate cu demenţă în acest moment, dintre care majoritatea (peste 60%) suferă de Alzheimer, cea mai răspândită formă a bolii, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Anual, încă 10 milioane de persoane sunt diagnosticate cu această boală. Cei afectaţi de demenţă au probleme atât din punct de vedere fizic, cât şi social, psihologic şi economic, pentru că devin dependenţi, au nevoie de îngrijire permanentă. 

Şi familiile lor, dar şi societatea, în general, au de suferit de asemenea. OMS a declarat demenţa o prioritate a sănătăţii publice.

Cum să procedeze, în acest context, persoanele care au nevoie de îngrijire psihiatrică? Sau aparţinătorii lor?

Recomandări

Mai e vreo speranţă? Cum ne ferim de „Demenţa digitală”

Care este diferenţa dintre demenţa clasică şi cea mixtă?

Primele simptome care ar trebui să ne îngrijoreze 

Când este cazul să ne adresăm unui specialist în probleme de memorie? Explică dr. Liana Rada Borza, cadru universitar la Centrul de Psihiatrie al Imperial College London, expert independent al Comisiei Europene Bruxelles şi asociat al platformei de telepsihiatrie Psychiatry – UK, Marea Britanie.

„De cele mai multe ori, pacienţii se plâng la început de afectarea memoriei recente, care mai este cunoscută şi sub denumirea de memorie de scurtă durată, adică se întâmplă ca persoana în cauză să uite unde a pus un obiect sau ce a servit la micul dejun, la care se poate adăuga dificultatea de a-şi aminti sau de a învăţa informaţii noi.

Atunci când afectarea memoriei recente constituie primul simptom care apare, se pune problema unui diagnostic diferenţial între tulburarea cognitivă uşoară şi boala Alzheimer. Dar sunt şi situaţii în care afectarea memoriei nu apare de la început, ci primele simptome pot fi iritabilitatea, modificarea personalităţii sau tulburările de comportament (spre exemplu, dezinhibiţia), ceea ce necesită un diagnostic diferenţial între demenţa vasculară şi demenţa frontotemporală sau sindromul de lob frontal”.

Stresul şi demenţa – care este legătura?

Chiar dacă nu suntem în categoria de vârstă cu risc crescut pentru cei predispuşi problemelor de memorie, semne de întrebare ar trebui să ridice şi situaţiile cu care ne confruntăm zi de zi –  joburi care implică stres la nivel ridicat sau lipsa unui program adecvat de somn.

Studiile arată că există, în aceste cazuri, o oarecare vulnerabilitate la demenţă. 

„Sunt studii de cercetare care susţin o legătură între stres şi demenţă sau între suprasolicitare şi declinul funcţiei cognitive, dar şi studii ştiinţifice care arată că un somn fragmentat, cu întreruperi sau de mai puţin de 7 ore pe noapte se poate asocia cu apariţia tulburărilor de memorie”, explică dr. Liana Rada Borza.

Dieta echilibrată şi exerciţiile fizice reduc riscul de demenţă

Totodată, s-au publicat şi rezultatele unor studii care ilustrează importanţa un stil de viaţă sănătos, bazat pe o dietă echilibrată şi pe exerciţii fizice regulate care pot să facă diferenţa, contribuind la reducerea riscului de a dezvolta o formă de demenţă.

Soluţia? Consum moderat de alcool, pentru că un consum abuziv şi cronic de alcool poate să ducă la o formă particulară de demenţă, demenţa alcoolică, şi prevenţie.

„Referitor la prevenţia demenţei vasculare, aş dori să punctez  legătura dintre factorii de risc vascular precum hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat sau consumul de tutun şi posibilitatea apariţiei de leziuni vasculare la nivel cerebral care pot constitui cauza unei demenţe vasculare sau chiar a unei demenţe mixte atunci când simptomele de demenţă vasculară se asociază cu cele din boala Alzheimer”, subliniază dr. Liana Rada Borza.

Medicamentele trebuie completate cu terapii non-farmacologice

Medicaţia poate să încetinească progresia bolii Alzheimer, dar, din păcate, nu are un rol curativ. Un program de management centrat pe persoană şi bazat pe implicarea pacientului în activităţi este de 10 ori mai eficient decât administrarea singulară a medicaţiei.

„Din experienţa mea de consultant în Old Age Psychiatry în cadrul unor clinici de memorie din Londra, am învăţat că este deosebit de important ca planul de îngrijire să fie centrat pe nevoile persoanei cu demenţă şi, în acest scop, să asocieze terapia farmacologică cu intervenţii non-farmacologice psihosociale precum: terapia de stimulare cognitivă, terapia ocupaţională care să faciliteze implicarea pacientului în activităţi sau interacţiunea socială a acestuia, la care să se adauge, în funcţie de stadiul de evoluţie al demenţei, recomandarea participării la activităţile unui centru de zi pentru vârstnici – din fericire, avem şi în România astfel de centre”.

Implicarea familiei, esenţială

Un rol esenţial în managementul de caz al unui pacient îl reprezintă implicarea familiei. Ea este pilonul de bază al echipei medicale, în gestionarea relaţiei cu pacientul. 

„Este important ca specialiştii să îi ajute prin psihoeducaţie pe membrii familiei unui pacient cu demenţă să înţeleagă şi să interpreteze corect manifestările acestuia, să înveţe să se comporte cu pacientul într-o manieră suportivă şi să depăşească cu bine provocările care pot să apară pe parcursul bolii. În cadrul Clinicii Memoriei punem deja accentul pe psihoeducaţia aparţinătorilor prin consilierea familială psihiatrică şi psihologică pe care o oferim, dar intenţionăm să organizăm în curând şi grupuri de suport online prin care aparţinătorii să aibă ocazia să înveţe şi din împărtăşirea reciprocă a experienţelor de îngrijire”, concluzionează dr. Liana Rada Borza.

Platformele de telemedicină au puterea de a face medicina mai eficientă şi mai accesibilă, iar psihiatria e una dintre ramurile medicale cele mai potrivite pentru telemedicină. Înainte de a alerga la spital, de a fi jenat să stea la coadă la psihiatru, pacientul poate lua în considerare discuţia online cu specialistul, din confortul propriei locuinţe.

De curând, în România s-a lansat prima Clinică Virtuală a Memoriei, accesibilă prin intermediul platformei de evaluare la distanţă Medicentrum.ro, condusă şi organizată de dr. Liana Rada Borza după modelul Clinicilor de Memorie din cadrul NHS England în care a lucrat pe post de Consultant în Gerontopsihiatrie.

Clinica Virtuală a Memoriei se adresează pacienţilor cu vârste de peste 40 de ani care se confruntă cu probleme de memorie şi au nevoie de investigaţii şi de evaluări pentru a afla cauza acestor probleme, ca mai apoi să fie diagnosticaţi şi să primească tratamentul adecvat.