Dr. Virgil Musta: „Fiecare este liber să facă ce vrea cu viaţa şi sănătatea lui, până în punctul în care pune în pericol sănătatea celorlalţi”

Spitalul Victor Babeş din Timişoara nu mai are locuri la Secţia de Terapie Intensivă pentru pacienţii cu forme grave de  COVID-19 care necesită intubare, nici paturi libere pentru pacienţii cu forme uşoare sau moderate. În acest context, medicul Virgil Musta face o serie de recomandări privind respectarea măsurilor de protecţie. De asemenea, medicul trage un semnal de alarmă în privinţa conspiraţioniştilor care nu cred în existenţa virusului, nu poartă mască şi, mai rău, diseminează informaţii false în mediul virtual.

Vă prezentăm, mai jos, mesajul integral al dr. Virgil Musta.

O parte dintre concetăţeni nu respectă nicio regulă, dând crezare fake news-urilor, teoriilor conspiraţiei sau falselor îndemnuri la libertate

„Explicaţii necesare pentru o înţelegere corectă a situaţiei actuale

Recomandări

Dr. Virgil Musta: „Adevărata bătălie nu este în spitale, ci în societate, unde noi toţi avem…

Ce înseamnă pacient asimptomatic. Un medic explică termenul „asimptomatic” pe înţelesul tuturor

Suntem într-o perioadă dificilă, în care numărul de cazuri de infecţie COVID-19 au crescut alarmant şi în judeţul Timiş. Consecutiv a crescut şi numărul de forme severe şi critice, precum şi de decese.

Toate acestea se datorează şi faptului că o parte dintre concetăţeni nu respectă nicio regulă, dând crezare fake news-urilor, teoriilor conspiraţiei sau falselor îndemnuri la libertate.

Fiecare este liber să facă ce vrea cu viaţa şi sănătatea lui, până în punctul în care pune în pericol sănătatea celorlalţi. Este în primul rând vorba despre respectul pentru ceilalţi, care ar trebui să primeze, indiferent de măsurile impuse sau nu de autorităţi.

Deşi sunt convins că marea majoritate a populaţiei a înţeles corect situaţia, este responsabilă şi respectă regulile, există şi destui care nu o fac sau nu o mai fac, iar asta riscă acum să creeze probleme majore tuturor: creşterea numărului de infectări, umplerea spitalelor şi mai ales a secţiilor de ATI.

În afara faptului că această extindere a pandemiei la noi în ţară determină suferinţă fizică şi psihică pentru o parte din cei infectaţi (nu ştim cum reacţionează organismul fiecăruia), vine la pachet şi cu restul inconvenientelor legate de îngreunarea sau chiar interzicerea circulaţiei în afara ţării, pentru vacanţe sau în alte scopuri.

Vor avea de suferit şi pacienţii cu alte boli cronice

Dar, ca să revenim la situaţia concretă de la noi, ca să înţelegem cum Spitalul Victor Babeş a ajuns în situaţia dificilă de a nu mai avea loc pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, doresc să prezint câteva explicaţii.

Eu o să explic situaţia de la spitalul unde lucrez, dar în situaţii similare (ca principiu, nu ca număr de paturi) se află multe altele din ţară.

Vorbind de Spitalul Victor Babeş din Timişoara, în primul rând, aici sunt de fapt 5 clinici: 2 de Boli Infecţioase, 2 de Pneumologie şi una de Chirurgie Toracică. În perioada de vârf a pandemiei din martie-aprilie, întreg Spitalul Victor Babeş a fost transformat în Spital COVID, astfel încât toţi pacienţii care erau internaţi aici cu alte boli au fost transferaţi la alte spitale, iar aici am reorganizat fluxurile necesare şi am adaptat întreaga capacitate pentru a primi şi trata numai pacienţi COVID. În acele condiţii, am avut o capacitate de 240 de paturi pe secţie şi 12 paturi pe Terapie Intensivă.

Ulterior, după ce numărul pacienţilor COVID a început să scadă în zona noastră, am refăcut circuitele şi organizarea în aceste cinci clinici şi le-am repus la dispoziţia bolnavilor non-COVID, care aveau (şi au) nevoie urgentă de îngrijire şi spitalizare (atât pe secţie, cât şi pe ATI) în specialităţile pe care le asiguram, astfel că am păstrat doar în cadrul Clinicilor de Boli Infecţioase o zonă dedicată numai pacienţilor COVID, care totaliza 50 de paturi şi 5 paturi pe terapie intensivă.

Aşa se explică faptul că acum această zonă dedicată COVID a devenit neîncăpătoare atât pe secţie cât şi pe ATI şi va trebui să reconfigurăm din nou circuitele şi organizarea şi să extindem din nou paturile de pe secţii şi de pe ATI dedicate numai COVID, fiind nevoiţi din nou să transferăm către alte spitale pacienţii internaţi cu alte afecţiuni. Nu ne-am dorit acest lucru, pentru că au de suferit în primul rând aceşti pacienţi.

Gestionarea cu succes a pandemiei depinde în cea mai mare măsură de atitudinea responsabilă a majorităţii populaţiei

Între timp, de la începutul pandemiei, din donaţii sau cu ajutorul Primăriei din Timişoara am primit paturi şi aparatură suplimentară, cu care putem extinde capacitatea, inclusiv la ATI, numai că avem o mare problemă legată de spaţiul de amplasare, cât şi de lipsa personalului medical.

Încercăm în continuare să găsim soluţii la aceste probleme, optimizăm continuu şi schemele de tratament în funcţie de rezultatele observate de noi sau din colaborările cu alţi medici din România şi din afară.

Am conceput şi o platformă informatică dedicată, unică în România, pe care am folosit-o în spital pentru a ne ajuta să avem un management mult mai bun al pacienţilor COVID în spital, iar acum şi în afara lui, încercăm să implementăm rapid şi soluţii de telemedicină între spitale, astfel încât să nu trebuiască să mutăm anumiţi pacienţi, cât şi alte măsuri punctuale care să ne ajute să fim mai pregătiţi decât am fost acum 3-4 luni.

Aşadar, încercăm să ne facem treaba, cât de bine putem, deşi nu e deloc uşor, din diverse motive.

Cu toate aceste eforturi ale medicilor, eu sunt conştient că gestionarea cu succes acum şi pe mai departe a pandemiei depinde în cea mai mare măsură de atitudinea responsabilă a majorităţii populaţiei.

Această atitudine ne-a salvat în primele luni şi ne va salva şi în continuare. Le mulţumesc tuturor celor care continuă să fie responsabili şi să înţeleagă corect situaţia în care ne aflăm, fără panică, fără exagerări, de orice natură.

Este în continuare un efort comun şi sunt convins că tot împreună vom reuşi!
Vă mulţumesc!”