Adela Dumitraşcu, oceanograf & geolog în Suedia – Cum ne va afecta încălzirea globală în viitor

Vorbim despre încălzirea globală, vorbim despre protejarea mediului înconjurător. Dar încă păstrăm aceşti termeni la ”sertarul” cu termeni teoretici. Ştim că dacă nu protejăm mediul înconjurător vom avea de suferit, ştim că încălzirea globală şi efectele ei negative nu prea mai au răbdare cu omenirea dar în general ne vedem de viaţă. Ignorăm simptomele ce arată că planeta nu e chiar bine, aşa cum facem şi atunci când organismul nostru ne dă semne că înregistrează dezechilibre. Am stat de vorbă despre acest subiect cu oceanograful şi geofizicianul de la Universitatea Göteburg, Suedia – Adela Dumitraşcu.

CSÎD: Este cumva izolarea din case în timpul pandemiei de coronavirus doar un preview din viitor, când încălzirea globală va avea efecte în tot mai multe zone ale globului, şi starea de sănătate a oamenilor sau chiar viaţa ar putea fi în pericol?

Adela Dumitraşcu: Lockdown-ul cauzat de Coronavirus e numai o premeditare de moment dar nu o soluţie de durată şi chiar dacă vorbim de o izolare de câteva luni sau poate ani până când o soluţie va fi găsită, încălzirea globală nu va putea fi remediată într-un timp similar de scurt. Cauzele şi efectele încălzirii globale au deja un mare impact asupra multor populaţii, ca de exemplu pierderea de teritorii asimilate de creşterea nivelului mării – aproximativ jumătate din populaţia globală trăieşte în zonele costale marine, distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti datorate fenomenelor extreme de vreme (uragane, inundaţii, focuri forestiere, secete etc.) vor fi mai frecvente. Încă nu ştim exact ce bacterii şi alţi patogeni pot fi reactivaţi cu dezgheţarea permafrostului, de exemplu în Siberia 2016, când animale şi oameni au fost afectati de anthrax. Diferiţi patogeni pot duce la o distrugere majoră a speciilor de plante şi animale la nivel global, care la rândul lor vor avea impact asupra vieţilor umane. Aerul poluat afectează deja sănătatea populaţiilor ţărilor industrializate ducând şi la decese. Efectele sociale vor fi majore, vorbim deja de „food (in)security” care poate cauza instabilitate politică la nivel global datorată fluctuaţiilor în agricultură dar trebuie să începem şi o discuţie despre migraţiile de oameni din teritorile afectate – climate change migrants – şi despre care foarte puţine predicţii avem.

Recomandări

Adela Dumitraşcu – oceanograf & geofizician – Cum a fost în cea mai mare expediţie polară…

Principalele surse de poluare a aerului şi legătura acestora cu încălzirea globală

Cum afectează încălzirea globală viaţa din ape

CSÎD: Ce înseamnă încălzirea globală din punctul de vedere al unui oceanograf?
Adela Dumitraşcu: În primul rând înseamnă încălzirea apei marilor şi oceanelor. 70% din suprafaţa Terrei e acoperită de ape şi oceanele au o capacitate vastă de a acumula căldură şi CO2 din atmosferă. Este preconizat ca 90% din încălzirea globală în ultimele decenii e datorată încălzirii oceanelor. Aceasta încălzire e un stress major pentru multe specii marine care nu se pot adapta la noile condiţii în timp rapid – un exemplu e albirea coralilor care la rândul lor au un impact negativ asupra ecosistemului local marin sau migrarea speciilor spre apele mai reci (sau în zonele lor favorabile de temperatură) care duc la schimbări în ecosistem şi instabilitate în zonele de pescuit.
De asemenea oceanele au puterea de a încetini încălzirea globală prin acumularea dioxidului de carbon – o treime din dioxidul de carbon produs este acumulat de oceane – dar totul are un cost! Prin aceasta acumulare de CO2 oceanelor au devenit 25% mai acide şi multe specii marine, de exemplu scoici şi corali, nu mai pot forma structurile necesare din carbonat de calciu, afectând din nou un întreg ecosistem marin.
Încălzirea generală a oceanelor şi topirea gheţii la poli duce de asemenea la fluctuaţii în densitatea apelor marine care au un impact în circulaţia curenţilor marini. Un efect ar fi încetinirea acestor curenţi marini care transportă nutrienţi, şi această încetinire ar putea duce la un colaps în ecosistemul marin. Fenomenele El Nino şi La Nina (relatate la încălzirea globală şi la schimbările de circulaţie a curenţilor atmosferici şi marini) vor fi mai persistente.