Ritmul cardiac accelerat, durerea în piept apărută brusc, transpiraţia excesivă şi respiraţia îngreunată sunt simptome îngrijorătoare care pot indica fie un atac de panică, fie un infarct de miocard.
Dar cum poţi diferenţia totuşi aceste afecţiuni, având în vedere faptul că au simptome similare? Citeşte în continuare şi află răspunsul!
Simptomele atacului de panică includ:
Simptomele infarctului includ:
Aşadar, după cum se poate observa, cele două afecţiuni împărtăşesc manifestări asemănătoare, dar există câteva metode prin care poţi deosebi atacul de panică de infarct.
În primul rând, cele două afecţiuni sunt cauzate de fenomene diferite. Atacul de panică survine pe fondul creşterii nivelului de hormoni de stres, care declanşează un răspuns de tipul „luptă sau fugi”, ce se manifestă de obicei prin bătăi rapide ale inimii, durere în piept şi respiraţie scurtă.
În cazul infarctului, cauza este reprezentată de o arteră înfundată şi simptomele menţionate mai sus apar pe fondul lipsei de sânge şi oxigen către muşchiul inimii.
Un alt element care te poate ajuta să deosebeşti atacul de panică de infarct este debutul simptomelor. Deşi ambele condiţii medicale pot surveni brusc şi fără semnale de alarmă prealabile, există câteva diferenţe.
De exemplu, infarctul apare uneori în timpul efortului fizic mai mult sau mai puţin intens, cum ar fi urcatul scărilor, în timp ce atacul de panică survine deseori în stare de repaus.
Durata simptomelor este un alt indiciu care poate face diferenţa între cele două afecţiuni. Simptomele atacului de panică se ameliorează de regulă de la sine în aproximativ 20-30 de minute, pe când manifestările infarctului pot părea uşoare la debut, urmând ca ulterior să se înrăutăţească şi să persiste timp de câteva ore.
Nu, un atac de panică nu duce la infarct, acesta fiind declanşat de un blocaj în vasele de sânge care alimentează muşchiul inimii.
Cu toate acestea, stresul şi anxietatea pot creşte riscul dezvoltării bolilor coronariene. Unele studii au arătat că persoanele cu tulburări de anxietate ar putea prezenta un risc mai crescut de a dezvolta boli de inimă, ca urmare a variabilităţii scăzute a ritmului cardiac (low heart rate variability – HRV), dar sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens.
Dacă prezinţi simptome dintre cele prezentate mai sus, este indicat să soliciţi ajutor medical de specialitate.
În cazul femeilor care suferă un atac de cord, simptomele pot fi uşoare sau puse pe seama oboselii, dar acestea se pot înrăutăţi rapid, iar consecinţele pot fi fatale dacă nu se acţionează rapid!