Răspunsul e unul simplu de tot: purtând masca doar pe gură, fără să îți acoperi și nasul. Purtând astfel masca, te expui pericolului de a inhala (pe nas) particulele respiratorii ale unei persoane infectate care nu poartă mască sau o poartă, la rândul ei, incorect. Și viceversa: îi poți îmbolnăvi pe alții, prin același mecanism.
Și toate acestea fără ca măcar să ai simptome distinctive ale bolii COVID-19 (febră, tuse, dureri în gât, slăbiciune musculară etc.), deci atunci când ești asimptomatic.
Un studiu al oamenilor de știință de la Universitatea North Carolina a arătat că virusul SARS-CoV-2, cel care provoacă boala COVID-19, pătrunde mai abitir prin nas decât prin gură. Explicația: respirăm în majoritatea timpului pe nas, nu pe gură.
Odată ajuns în cavitatea nazală, acest virus își croiește cale spre plămâni și, în multe cazuri, poate duce la pneumonie, dovadă fiind radiografiile înfricoșătoare date publicității de medicii care au avut în grijă pacienți cu boala COVID-19.
Mai mult, studiul pomenit mai sus a relevat că încărcătura virală este mult mai mare în cavitatea nazală. Un motiv în plus, dacă mai era nevoie, să purtăm masca de protecție ȘI PE NAS!
Masca nu scade saturația de oxigen din sânge și nici nu „prinde ca într-o menghină” dioxidul de carbon expirat.
Dr. Cristopher Ewing, medic pneumolog care are în grijă mulți pacienți copii cu astm și fibroză chistică, spune că masca de protecție era purtată de pacienții lui și înainte de pandemie, inclusiv în aer liber, pentru a reduce riscul de infecții respiratorii care le-ar fi putut pune în pericol viața prin complicațiile survenite.
Mulți dintre noi nu suntem obișnuiți să purtăm mască, pentru că nu am fost nevoiți. Senzația acelei măști pe față poate duce la disconfort și stări anxioase. Dar aceste lucruri pot fi prevenite dacă învățăm să respirăm corect. Mulți nu știm să respirăm corect, acesta este adevărul!
Mai ales când suntem stresați, creierul ne poate modifica tiparul respirației. Concret, când suntem surescitați, respirăm mai mult pe gură, apare hiperventilația, adică fie respirăm prea rapid, sau hipoventilația, adică respirăm prea încet. Astfel apare senzația de sufocare, de lipsă de aer, chiar de amețeală sau de leșin, pe care mulți oameni o asociază lipsei de oxigen, lucru complet greșit. Deci cauza nu este banala mască. Bătălia se duce cu propriul nostru creier, explică medicul.
Cât despre dioxidul de carbon „prins” în mască, reține următoarele: particulele de dioxid de carbon expirat sunt mult mai mici decât particulele de salivă, deci pot ieși fără probleme din mască, nu rămân acolo și nu te îmbolnăvesc. În schimb, particulele de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbit tare sunt reținute de mască și astfel îi protejezi pe cei din jurul tău.
Persoanele asimptomatice și cele presimptomatice sunt responsabile de aproximativ 50% din cazurile totale de infecție cu noul coronavirus, arată o cercetare publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.
Chiar și în absența simptomelor, o persoană infectată poate transmite virusul (prin respirație, tuse, strănut, vorbit tare, țipat etc.). În plus, atunci când nu avem simptome, ne credem sănătoși, nu avem motive să ne testăm, nici să ne autoizolăm.
Nu e de mirare că numărul cazurilor de COVID-19 a explodat la două săptămâni după începerea școlilor (aglomerație în mijloacele de transport în comun, în sălile de clasă, în magazine etc.), fix perioada de care are nevoie coronavirusul ca să incubeze – copiii prezintă foarte rar simptome, dar asta nu înseamnă că nu transmit mai departe virusul!
Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția, recent, că numărul real al persoanelor infectate cu noul coronavirus ar putea fi de 10 ori mai mare decât cifrele oficiale. Aceasta, deoarece simptomele nu apar la toate persoanele infectate și trec prin boală fără să fie testate.
În aceste condiții, este foarte riscant să te crezi invincibil sau să ai mentalitatea păguboasă „mie nu mi se poate întâmpla”. Pentru că noul coronavirus atacă fix acolo unde găsește un punct slab. Și nimeni nu este într-atât de precaut încât să își cunoască organismul întru totul, mai ales cei care suntem „în floarea vârstei” și nu prea dăm pe la doctor, pentru că ne considerăm sănătoși tun.
Revenind, masca purtată pe gură și pe nas te protejează atât de tine, cât și pe cei din jurul tău. Așa că fă un efort și poart-o corect!
Firește, nu purta aceeași mască zile sau săptămâni la rând. Dacă porți mască medicală chirurgicală, schimb-o la fiecare 4 ore sau ori de câte ori se umezește, murdărește, deteriorează.
Măștile din bumbac se sterilizează după fiecare purtare prin spălare la minimum 60 de grade Celsius, cele de tip FFP2/FFP3 pot fi sterilizate într-un dispozitiv special cu lumină ultravioletă.
Nu uita de distanța fizică – peste 2 metri față de alte persoane, inclusiv în aer liber –, de spălatul corect și frecvent pe mâini cu apă și săpun și de spirtul sau soluțiile dezinfectante folosite atunci când nu ai acces la o sursă de apă.