Nu aș vrea să se supere nimeni, dar de cea mai bună mămăligă din viața mea am avut parte în Piemonte, Italia. Și secretul nu era doar unul – modul de măcinarea al făinii, timpul îndelungat de fierbere, cantitatea perfectă de sare de mare și chiar și vasul în care se prepară magica polenta cum este numită aici. Am investigat la fața locului.
Polenta și la italieni a fost considerată în trecut hrana a săracilor, iar din 1700 a devenit un preparat tradițional din Nordul Italiei. Astăzi, are o reputație foarte bună – polenta se servește la ocazii speciale și în restaurante scumpe. Câteva reguli de bază sunt fixe și nu ai voie să te abați pentru un rezultat delicios.
Făina de porumb intergral, măcinată la moară cu pietre este de negalat atunci când vreți să preparați cea mai bună rețetă de polenta. Nu uitați să puneți unt din belșug pentru un gust desăvârșit.
Mămăliga italienilor are nevoie de timp ca să fiarbă, iar făina de porumb prefiartă nu este o opțiune în restaurantele tradiționale și nici în casele care se respectă. Făina de moară are nevoie de o oră pentru a fierbe. Apa și sarea de mare se pun la fiert într-un vas. Atunci când apa fierbe, făina se adaugă. Secretul este să mestecați ușor cu un tel foarte des.
4 litri de apă la un kilogram de făină de mălai. 500 grame de făină sunt suficiente pentru 4 porții de mămăligă.
Un alt sfat pentru pe care italienii pentru polenta perfectă este să respecți cu strictețe cantitatea de sare din rețetă. O mămăligă nesărată nu este o plăcere, însă nici prea multă sare nu trebuie adăugată având în vedere că produsele cu care acompaniați mămăliga pot fi sărate (brânză etc).
Ca și la români – ceaunul de mămăligă – este foarte important și trebuie făcut dintr-un metal ce permite distruibirea uniformă a căldurii. Italienii au un vas special pentru polenta numit ”paiolo”. Acesta poate fi din cupru, aluminiu.