Risipa alimentară de Sărbători, explicată de psiholog

De sărbători s-a constatat că oamenii au tendința de a cumpăra mult mai multe alimente decât au nevoie. Astftel, după Crăciun și Revelion, multe din aceste alimente ajung la gunoi. Risipa alimentară este un fenomen răspândit în toată lumea, iar în România este din ce în ce mai pregnant. Ela Crăciun a dorit să afle explicația acestui fenomen și din punct de vedere social și psihologic și a realizat un interviu cu un psiholog, pe care l-a transmis în direct pe pagina sa de socializare. 

„Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil anual. Această cantitate corespunde la circa 2,55 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce corespunde 127.500 de tiruri aliniate în coloană de la București până la Munchen. E șocant. Aruncăm atâta mâncare în condițiile în care milioane de oameni nu au nici măcar un pahar de apă.

Am vrut să înțeleg mai bine de ce avem acest comportament și ce putem face pentru a fi mai responsabili. Am întrebat-o pe Diana Stănculeanu, psiholog, în cadrul unei noi transmisii live pe pagina mea de Facebook și am aflat lucruri foarte interesante”, spune Ela Crăciun.

Recomandări

Risipa alimentară e în toi în luna decembrie. De ce să eviți să arunci mâncarea

Cum prevenim indigestia de sărbători. Nutriționist: Cuvântul magic este cumpătarea!

Risipa alimentară: de hrănim ca să ne simțim în siguranță

„Hrana reprezintă una dintre nevoile biologice de bază ale ființei umane, care ne asigură cumva supraviețuirea. Oamenii au fost, o bună parte din istoria omenirii, nomazi. Călătoreau dintr-un spațiu în altul în încercarea de a găsi un spațiu sigur unde să-și așeze tribul. Și, în momentul în care identificau un astfel de spațiu de siguranță, primul lucru pe care îl făceau este că pregătea masa. Asociau acest spațiu de siguranță cu nevoia de a ne liniști, a ne așeza și a mânca împreună. Și așa, creierul nostru primitiv, responsabil cu supraviețuirea, a învățat să asocieze siguranța cu comportamentul de hrană. Asocierea este valabilă și pentru omul contemporan. În continuare a ne hrăni ne asigură supraviețuirea. Dar, dacă omul preistoric întâi căuta siguranța și apoi se hrănea, omul contemporană a ajuns să se hrănească ca să găsească siguranța. Ne hrănim ca să ne simțim mai bine!”, a explicat Diana Stănculeanu.

Totuși, trăim vremuri de pace, în care nu mai avem grija lipsei hranei. De ce mai reprezintă lipsa măncării o problemă pentru noi?

„Suntem o societate în care nu avem grija supraviețuirii fizice. Nu pică bomba deasupra noastră, nu ni se dărâmă casele, nu suntem într-o penurie de hrană. Dimpotrivă, există mai degrabă abundență, cel puțin în zonele în care locuim și noi. Anxietatea si tulburările de anxietate care au în mijlocul lor emoția de frică, starea de neliniște, starea de îngrijorare reprezintă cea mai răspândită tulburare emoțională a omului contemporan în acest moment

Și pentru că creierul în stare de neliniște caută siguranța, se întreabă cu ce este asociată siguranța în creierul nostru primitiv? Ce au făcut oanenii atunci când se simțeau în siguranță? Mâncau! În încercarea de a căuta siguranță, de a procura liniște, de a ne simți bine, facem ceea ce se asociază cu această stare. De aceea cei mai mulți dintre noi, la stres, unde dăm fuga? În frigider!”, spune Diana Stănculeanu.

Trauma din era comunistă

„Noi suntem această primă generație de adulți aflați în punctul culminant al vieții noastre, într-un punct foarte bun din viața noastră mulți dintre noi, dar care avem foarte vii în amintire experiențele de pe vremea comunistă. Vremuri în care făceam cozi pentru celebrele banane verzi care se coceau în ziar pe dulapul din casele părinților, în care lăsam rând dimineața ca să prindem o sticlă de lapte și un pachet de unt.

Ei bine, aceste amintiri din copilăria noastră au rămas foarte foarte vii și formează ceea ce se numește traumă colectivă. Deși în acest moment foarte mulți dintre adulții generației de acum experimentează mai degrabă belșugul și îndestularea, acele amintire au rămas atât de vii și acea frică a rămas atât de adânc înrădăcinată în noi încât creierul nostru primitiv știe doar că trebuie să ne asigure supraviețuirea.

Toată lumea face cumpărături în preajma Crăciunului, toată lumea vrea o masă îmbelșugată de Crăciun, așadar riscul ca eu să nu mai prind bunătăți la raft crește pentru că competiția crește și atunci mă voi grăbi și mă voi asigura că o să cumpăr suficient încât să fiu eu sigur că nu o să mor de foame. Astfel ajungem să cumpărăm mult mai mult decât realmente avem nevoie. Și așa se ajunge la risipa alimentară. Noi nu avem această cultură a reciclării. Nu suntem obișnuiți să folosim resturile pentru a pregăti alte noi feluri de mâncare”, a declarat Diana Stănculeanu.

Risipa alimentară: de ce cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

„Trebuie mai întâi să devenim conștienți de felul în care acționăm, de felul în care se produce comportamentul nostru. Și, ulterior, să vedem exact de ce cumpărăm în felul acesta? Cumpăr pentru că știu ce a însemnat un frigider gol? Cumpăr pentru că știu ce a însemnat foamea în copilăria mea? Cumpăr pentru că trăiesc o stare de neliniște, o stare de anxietate pe care umanitatea în acest moment o trăiește la nivel global? Trebuie să evaluăm situația prezentă și să luăm o decizie în funcție de informațiile de acum. Suntem în 2020! Niciun magazin nu rămâne fără resurse. Nu trebuie să ne angajăm în comportamente de consum dictate de fricile din trecut! De Crăciun avem tot o gură, tot un stomac. Vom consuma tot la fel cum o facem în mod normal. Nu mai mult pentru că nu avem cum”, adaugă psihologul.

Ce facem cu resturile alimentare?

„Așa zisele resturi alimentare, mâncarea rămasă a doua zi poate fi refolosită pentru a crea noi și noi rețete. Dar dacă noi nu vrem să o refolosim, ar trebui să ne gândim că ea ar putea fi o masă în premieră pentru altcineva. În loc să o aruncăm în tomberon, o putem oferi unei persoane fără adăpost poate ori cuiva mai puțin avut. Sau măcar să o lăsăm undeva la vedere, astfel încât să dăm șansa cuiva să o găsească și să o folosească.

E important să facem liste de cumpărături. Să fim atenți la starea pe care o avem atunci când plecăm la cumpărături. Sunt atâtea studii care arată că atunci când plecăm la cumpărături și ne este foame, cumpărăm mai mult decât ar trebui. Putem introduce și aspectele legate de sănătate. Să ne gândim la ce și cât e bine să mâncăm pentru a rămâne sănătoși”, încheie Diana Stănculeanu.