În luna decembrie, deseori alimentația este marcată de excese culinare. Astfel, de la o alimentație monotonă pe care mulți o au înainte de Crăciun, în special cei care țin post, se ajunge la excese de sărbători, care cauzează dezechilibre la nivelul intestinului ce perturbă microbiomul intestinal.
Românii au o alimentație diferită în luna decembrie: încep prin a ține post și nu au o alimentație diversificată, ci mănâncă cu preponderență produse de panificație, alimente bogate în grăsimi nesănătoase și zahăr, ca apoi să consume în câteva zile numeroase produse din carne și alimente foarte grase. Ceea ce poate conduce la un dezechilibrul la nivelul florei intestinale.
Acesta se produce atunci când bacteriile considerate posibil patogene proliferează, iar bacteriile prezente în mod normal în intestin și care au efecte benefice nu își mai pot îndeplini rolul. Astfel se poate favoriza sau agrava simptome precum balonări, constipație sau tulburări de tranzit intestinal, ori afecțiuni mai grave precum sindromul metabolic sau anxietate ori depresie.
Dacă ne dorim să ne menținem sănătatea și echilibrul florei intestinale, trebuie să mâncăm alimente care ne hrănesc bacteriile intestinale, ceea ce noi numim alimente prebiotice.
Alimente precum usturoiul, sparanghelul, prazul, ceapa, ovăzul, lintea și anghinarea, precum și alimentele fermentate, precum usturoiul, varza murată și murăturile, acționează ca prebiotice. Principala caracteristică a prebioticelor este stimularea selectivă a creșterii și/ sau activității bacteriilor intestinale asociate cu sănătatea și bunăstarea, a explicat conf. univ. dr. Sanda Maria Crețoiu în cadrul unui webinar online care a avut ca tematică evaluarea florei intestinale, esențială în tratamentul și prevenirea bolilor cronice.
Prin consumul excesiv de alimente grele are loc destabilizarea florei intestinale, a cărei sănătate depinde fundamental de o alimentație variată, care să „hrănească” bacteriile bune și care au un rol esențial în proliferarea bacteriilor patogene.
În plus, compoziția optimă a florei intestinale asigură buna funcționare a sistemului imunitar, sintetizarea vitaminelor și prevenirea proceselor inflamatorii din organism.
Pe acest fond și a unor eventuale alergii alimentare, ca urmare a consumului repetat al acelorași alimente, pot apărea simptome digestive care se pot agrava și croniciza.
Ne provocăm boala prin perturbarea microbiomului, indiferent de locația despre care vorbim. Această perturbare poartă numele de disbioză. Practic, această disbioză constă în totalitatea modificărilor calitative și cantitative ale microbiotei colonului, ale activității sale metabolice și ale distribuției, adeseori cu consecințe imunologice, nutriţionale și metabolice asupra întregului organism, a completat conf. univ. dr. Sanda Maria Crețoiu în cadrul aceluiași webinar.
Disbioza afectează milioane de oameni, iar simptomele dezechilibrului microbiomului includ: balonarea, intoleranța alimentară, erupțiile cutanate, ceața creierului și rezistența la pierderea în greutate. Microbiomul este implicat în mai multe procese metabolice și crește imunitatea la o varietate de boli și are un impact critic asupra interacțiunii dintre organe.
Mulți apelează la antiacide și suplimente pe bază de enzime după ce fac excese culinare și se confruntă cu simptome neplăcute, dar numai simplul fapt că este nevoie de o astfel de „intervenție” e un semn al unei disfuncționalități a sistemului digestiv. Ca atare, se recomandă ca aceste simptome, dacă apar ca urmare a excesului de alimente și persistă după aceste zile, să fie investigate și diagnosticate.