Dr. Dan Stănilă: Cum pot pacienții să scape de ochelarii de vedere și să “vadă” bine

Conform ultimelor informații, aproximativ 45% din populația României este purtătoare de ochelari de vedere, în urma depistării de către medicul oftalmolog a unui viciu de refracție. În funcție de fiecare caz în parte, există soluții de a scăpa de ochelari, fie prin purtarea lentilelor de contact, fie prin intervenție chirurgicală refractivă, în funcție de necesitățile și preferințele fiecărei persoane.

“Operația refractivă este o opțiune în funcție de profesia și stilul de viață al pacientului care vrea să scape de ochelari. Există și situații speciale în care chirurgia refractivă este benefică, de exemplu în cazul anizometropiilor, unde există diferențe mari de dioptrii între cei doi ochi. În astfel de situații, chirurgia refractivă are ca scop egalizarea refracției ochilor, pentru ca pacientul să își folosească și ochiul mai slab”,  Dr. Dan Stănilă, medic oftalmolog.

De ce purtăm ochelari?

Ochelarii de vedere sunt un instrument medical cu ajutorul căruia “vedem mai bine”. Indiferent dacă problema oftalmologică constă în dificultăți de vedere la distanță sau la apropiere, prescripția de ochelari de vedere cu diverse dioptrii, care corectează acuitatea vizuală, este un tratament necesar și de ajutor.

Recomandări

Cum influențează alimentația echilibrul hormonal al femeii și șansele ei de a deveni mamă

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Afecțiunile oftalmologice care se tratează cu ochelari se numesc vicii de refracție. În situația în care avem un glob ocular care suferă de un viciu de refracție,  imaginea nu se focalizează pe retină și vederea este neclară. Aceste afecțiuni se împart în mai multe categorii:

• Miopia este un viciu de refracție sferic, în care imaginea se formează înaintea
• Hipermetropia se caracterizează prin formarea imaginii în spatele retinei.
• Astigmatismul este situația în care avem două puncte focale, datorită conformației corneene. Cornea nu are o formă sferică, și există diferențe de refracție între principalele meridiane ale acesteia, iar imaginea este condusă în puncte diferite.
• Presbiopia este o tulburare fiziologică a refracției care afectează toată populația indiferent de un viciu de refracție preexistent, și se manifestă în jurul vârstei de 40-45 de ani.

Ce înseamna chirurgia refractivă și cine poate beneficia de ea?

Un pacient care se hotărăște că vrea să renunțe la purtatul ochelarilor de vedere, în urma unui consult oftalmologic amănunțit, poate opta pentru lentile de contact sau chirurgie refractivă. Pentru a putea fi considerat un candidat pentru acest tip de intervenție, pacientul trebuie să:

• Aibă peste 18 ani
• Aibă dioptrii constante cel puțin 1 an de zile înaintea intervenției
• Facă o examinare oftalmologică detaliată, care să excludă existența altor afecțiuni oculare sau generale, contraindicate chirurgiei refractive

Pentru chirurgia refractivă cristalină, candidatul ideal are în jur de 45 de ani, vârstă la care se poate instala presbiopia ( nu este viciu de refracție, ci o dificultate de a vedea clar obiectele situate în apropiere, în urma scăderii de acomodație a ochiului) și poate opta pentru implantarea unui cristalin multifocal care redă vederea atât la distanță cât și la aproape.

“Consultația amănunțită și investigațiile paraclinice sunt esențiale pentru ca operația refractivă să aibă success. Este important să stabilim ce tip de chirurgie refractivă se pretează, în funcție de dioptriile pacientului. Consultația include determinarea refracției totale și manifeste, cea mai bună corecție cu ochelari, stabilirea ochiului dominant, vederea binoculară, examinarea polului anterior și posterior al ochiului pentru excluderea unei patologii asociate. După consultație se trece la etapa de investigații imagistice, care constă în analiza topografică a corneii și măsurarea grosimii corneene. După analiza investigațiilor se stabilește împreuna cu pacientul ce tip de intervenție este potrivită pentru afecțiunea acestuia și data operației”, Dr. Dan Stănilă, medic oftalmolog.

Cum se desfășoară o operație refractivă?

Pacientul se prezintă în clinică în ziua operației, este preluat de către asistentul medical care efectuează pregătirea preoperatorie: dezinfecția riguroasă și anestezia topică cu picături. În funcție de tehnica operatorie stabilită- PRK, LASIK, FEMTO-LASIK,SMILE, se parcurg etapele specifice.

• Tehnica PRK – photorefractive keratectomy – presupune folosirea unui singur laser (laser cu excimeri), și constă în dezepitelizarea mecanică a corneii (îndepărtarea cu o crosă specială), urmată de ablația corneană cu ajutorul laserului. Astfel, se modifică refracția corneei, fapt care duce la scăderea numărului de dioptrii.
• Tehnica LASIK- laser assisted in situ keratomileusis- presupune folosirea unui microkeratom pentru crearea unui flap cornean de aproximativ 100 microni. Ablația laser se efectuează după ridicarea flapului cornean, care la sfârșitul intervenției este repoziționat.
• Tehnica FEMTO-LASIK este asemănătoare cu tehnica LASIK, dar pentru crearea flapului cornean se utilizează un laser special cu femtosecunde, care funcționează pe ghidaj tomografic. Intervenția este mult mai precisă, iar rata de complicații diminuată.
• Tehnica SMILE – small microincision lenticule extraction- se caracterizează prin decuparea unei lenticule intracorneene cu ajutorul laserului cu femtosecunde, urmată de extracția acesteia printr-o microincizie.

Recuperarea postoperatorie variază în funcție de tehnica folosită. În cazul tehnicii PRK apare  durere, lăcrimare, fotofobie aproximativ 48 de ore până la refacerea epiteliului cornean. Celelalte tehnici presupun un disconfort minim postoperator. Recuperarea vizuală este de aproximativ 1 săptămână în cazul tehnicii PRK, iar în cazul celorlalte tehnici vederea poate fi foarte bună la scurt timp după operație. Refracția finală se stabilește după o luna de zile de la intervenție, iar pacienții pot reveni la locul de muncă după 7-10 zile.

În perioada actuală, de pandemie, protocolul din clinici trebuie să respecte regulile de sănătate publică în vigoare, mai exact:

• Accesul pacienților se face după triaj epidemiologic
• Se respectă toate procedurile de protecție și dezinfecție omologate
• Cabinetele și aparatura sunt sterilizate cu ajutorul soluțiilor dezinfectante și a lămpilor UV
• Personalul medical și auxiliar este dotat cu echipament de protecție.