Un studiu de cercetare privind percepția românilor față de vaccinarea împotriva COVID-19, realizat în perioada 6-11 ianuarie, pe un eșantion de 1.011 respondenți cu vârsta peste 18 ani, arată că femeile sunt mai reticente decât bărbații, la fel și populația din mediul rural.
De asemenea, studiul realizat de Reveal Marketing Research a scos la iveală că principalul motiv pentru care românii doresc să se vaccineze împotriva COVID-19 este acela că nu vor să se îmbolnăvească, în timp ce reticenții acuză posibilele reacții adverse și testarea insuficientă a vaccinurilor anti-COVID.
Vă prezentăm mai jos principalele rezultate ale cercetării.
Din rezultatele cercetării reiese că 36% dintre respondenți au declarat că se vor vaccina de îndată ce vor avea posibilitatea. În același timp, 38% dintre români spun că nu se vor vaccina nici anul acesta, nici mai târziu.
Dintre cei care se vor vaccina imediat, 59% sunt bărbați, iar 41% sunt femei. În schimb, dintre cei care refuză vaccinarea, femeile au o pondere mai mare – 66%, comparativ cu 34% bărbați.
Totodată, studiul arată că 26% dintre respondenții care declară că se vor vaccina spun că o vor face mai târziu, nu în 2021.
Dintre cei care se vaccinează de îndată ce vor avea acces la vaccinare, 50% au educație superioară, 40% au educație medie, iar 10% sunt cei cu educație primară. Persoanele care se vor vaccina mai târziu sunt 53% cei cu educație superioară, 40% cu educație medie și 7% cu educație primară. Dintre cei care nu se vor vaccina, 19% au educație primară, 49% au educație medie și 32% au educație superioară.
Mediul rural se arată cel mai reticent la vaccinare: doar 24% dintre respondenți sunt deschiși să se imunizeze de îndată ce vor avea ocazia, comparativ cu 45% dintre cei din mediul urban care și-au exprimat intenția de a se vaccina.
Mai mult, peste jumătate dintre cei din mediul rural (51%) spun că nu se vor vaccina deloc, nici acum, nici mai târziu.
Seniorii pensionari sunt mai deschiși către vaccinare – peste jumătate dintre pensionari, întrebați dacă se vor vaccina cât mai curând, au răspuns afirmativ, iar 56% dintre maturii fără partener au avut aceeași opțiune.
În schimb, tinerii, deși au declarat că vor să se vaccineze, spun că ar preferă să mai aștepte până anul următor: 36% dintre tinerii profesioniști și 31% dintre milenialii fără partener au optat pentru varianta vaccinării mai târziu.
Dintre respondenții care refuză vaccinarea împotriva COVID-19, femeile au înregistrat o pondere mai mare decât bărbații cu aceeași opțiune – 46% dintre femei spun că nu se vor vaccina, comparativ cu aproximativ o treime dintre bărbați.
La întrebarea „de ce vaccinează românii împotriva COVID-19”, 53% dintre respondenți au declarat că o fac pentru că nu vor să se îmbolnăvească.
Seniorii pensionari își doresc cel mai mult să evite îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2 – 67% au menționat acest lucru drept motiv pentru care se vaccinează. Este de înțeles, având în vedere că se află într-o categorie de risc.
Al doilea motiv pentru care românii aleg să se vaccineze este dorința de a-i proteja pe ceilalți – 47% dintre respondenți au menționat această opțiune.
Dintre aceștia, tinerii profesioniști se arată cei mai atenți față de cei din jurul lor – 61% au spus că se vaccinează pentru a-i proteja pe ceilalți.
Dorința de a-și relua activitățile normale – socializarea în condiții normale, călătoriile și mersul în vacanțe – este un alt motiv important care îi determină pe români să se vaccineze: 42% dintre români au menționat acest motiv.
Alte motive selectate de respondenți în ceea ce privește intenția de a se vaccina sunt: dorința de a se simți relaxați și liniștiți – menționată de o treime dintre români (33%); posibilitatea de a-și vizita părinții fără teamă – 18%; călătoriile în străinătate – 13%.
Este interesant că, pentru foarte puțini români, faptul că vaccinarea este recomandată îi motivează în acest sens. Doar 1 din 10 respondenți a menționat că se vaccinează pentru că se recomandă de către autorități și medici.
Din punctul de vedere al educației, cei care se vaccinează pentru a nu se îmbolnăvi au în proporție de 48% educație superioară și doar 10% sunt cei cu educație primară care au ales această variantă.
În ce privește nivelul de educație, observăm că persoanele care se gândesc să îi protejeze pe ceilalți sunt cele cu educație superioară (49%). În schimb, cei cu educație primară care au selectat același răspuns sunt doar 7%.
Posibilele reacții adverse ale vaccinurilor anti-COVID și testarea insuficientă a acestora sunt principalele motive de refuz în ceea ce privește vaccinarea împotriva noului coronavirus – 62% dintre români afirmă că au temeri legate de vaccin, comparativ cu 37% care declară că nu au nicio temere.
Conform datelor oferite de compania de cercetare de piață, 42% dintre respondenți se tem de potențialele reacții adverse provocate de vaccin.
Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, mai mult de jumătate (54%) consideră că vaccinul nu a fost suficient testat – 48% dintre respondenții care nu se vaccinează spun că se tem de reacțiile adverse, iar 4 din 10 respondenți (41%) nu cred în eficiența vaccinului împotriva COVID-19.
Dintre respondenții care au declarat că nu se vor vaccina, 70% sunt de părere că vaccinul ar trebui să fie testat mai mult timp înainte de a fi disponibil pentru populație. Peste un sfert dintre aceștia (26%) consideră că vaccinul ar trebui testat timp de 1 an înainte de a putea fi administrat la scală largă, iar 18% menționează o perioadă de peste 5 ani ca fiind potrivită pentru testare.
Dintre segmente, 75% dintre maturii fără partener cred că vaccinul nu a fost testat suficient și 90% din același segment se tem de reacțiile adverse.
Interesant este că doar 14% dintre românii care nu se vaccinează au declarat că nu se tem de îmbolnăvirea cu noul coronavirus. Ceilalți, deși se tem de virus, nu intenționează să se vaccineze.
Teama de reacțiile adverse este un motiv menționat în cea mai mare măsură de cei cu educație medie (52%). Similar, 51% dintre cei care nu cred în eficiența vaccinului sunt persoanele cu educație medie. Dintre cei cu educație primară, 64% nu cred că vaccinul este testat suficient.
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1.011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 6-11 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.