Dr. Alecse Valerian Dițoiu: Toți luăm medicamente cu pumnul, dar acum numai vaccinul anti-COVID ne sperie

Dr. Alecse Valerian Dițoiu, medic primar  specializat în gastroenterologie, hepatologie și endoscopie digestivă, a scris într-o postare pe pagina sa de socializare care este poziția dumnealui față de vaccinul anti-COVID și de ce este important să facem cât mai mulți acest vaccin.

Printre altele, medicul menționează un episod din cabinet în care o pacientă îi mărturisește acestuia că a luat decizia să nu se vaccineze, bazându-se pe „informațiile” citite pe Facebook.

De asemenea, dr. Dițoiu explică de ce este important ca un pacient care a trecut prin boala COVID să se vaccineze și atrage atenția asupra consumului excesiv de medicamente care, în cele mai multe cazuri, prezintă reacții adverse cu mult mai grave decât cele menționate în prospectul vaccinului anti-COVID.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Redăm mai jos postarea integrală a Dr. Alecse Valerian Dițoiu.

DACĂ TE VACCINEZI, DE CE MAI POȚI FACE ȘI TRANSMITE BOALA?

Există uneori o nedumerire din acest punct de vedere în vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Se spune că, deși te vaccinezi, poți să faci o formă ușoară de boală și poți transmite virusul. Aceste afirmații pot duce la gândul că vaccinarea este inutilă.

CE ROL ARE VACCINUL?

Organismul produce anticorpi împotriva unor componente ale microbilor cu care intră în contact. Producerea de anticorpi necesită timp, ca orice proces de producție. Și, ca în oricare alt proces de producție, lucrurile merg mai lent la început, deoarece organismul trebuie să fabrice un fel de „tipar” al proteinei respective, pe baza acestui tipar producându-se anticorpii.

De aceea se spune că anticorpii sunt în număr suficient doar după 7 zile de la a doua doză de vaccin. Cel mai mult timp în procesul de producere a anticorpilor îl reprezintă confecționarea „tiparului” proteinei invadatoare.

Atunci când, după un timp, în organism intră din nou virusul împotriva căruia te-ai vaccinat, organismul îl recunoaște ca agresor – ca și prima dată –, dar tiparul fiind deja făcut, producția de anticorpi apare rapid și neutralizează infecția.

Am văzut cu toții că la începutul pandemiei nu existau suficiente măști și prețul lor era foarte mare. Odată cu instalarea unor linii de producție a măștilor (deci a unor… tipare), producția este suficientă, iar prețul măștii a scăzut de la 7 lei la 0.3 lei bucata.

Cam așa stau lucrurile cu apariția anticorpilor la al doilea contact cu virusul – este rapidă și ieftină, fără epuizarea organismului.

DE CE FACI BOALA DACĂ AI FOST VACCINAT?

Pentru ca organismul să depisteze virusul, acesta trebuie să pătrundă în organism, de obicei pe cale nazală, să ajungă în sânge și astfel să fie depistat de sistemul imunitar, acesta producând rapid anticorpi neutralizanți. Aceasta înseamnă că virusul are o scurtă perioadă de existență în organism, care duce la o formă scurtă de boală, dar nu mai ajunge să se localizeze în plămân și să îl distrugă.

Este ca și cum ai simți că răcești, ai frisoane, faci o frecție și iei o… aspirină, iar a doua zi nu mai ai nimic.

Deci, deși ești vaccinat, poți lua virusul, poți face o formă ușoară de boală, apoi organismul îl elimină. Se poate spune în acest scenariu că boala COVID-19 este chiar „un fel de gripă mai ușoară”.

DE CE MAI POȚI TRANSMITE VIRUSUL DACĂ EȘTI DEJA VACCINAT?

Așa cum am menționat mai sus, virusul a ajuns în nas, să zicem, și de acolo încearcă să invadeze organismul, iar organismul are nevoie de o perioada până când îl recunoaște și produce anticorpii neutralizanți.

În această scurtă perioadă, vaccinatul este purtător de virus și, deci, îl poate transmite înainte de a fi distrus de sistemul său imunitar. Este același tip de transmitere pe care îl fac purtătorii asimptomatici.

CUM DISPARE VIRUSUL DIN LUME DACĂ SUNTEM VACCINAȚI, DAR ÎL MAI PUTEM TRANSMITE ?

Virusurile sunt microorganisme care nu pot trăi în afara unui organism, au nevoie de o gazdă pentru a supraviețui și a se putea înmulți (bacteriile pot trăi și în afara organismului, de aceea de bacilul tuberculozei poate persista în sputa scuipată pe jos mult timp, se poate ridica odată cu praful și poate reinfecta alte persoane).

O persoană nevaccinată poartă mai mult timp virusul și, deci, îl poate răspândi la mult mai multe persoane decât un vaccinat. Cu cât scade numărul persoanelor nevaccinate, cu atât scade numărul celor care se vor infecta cu virusul.

De exemplu, o persoană nevaccinată poartă și răspândește virusul timp de 14 zile, iar 1.000 de  persoane au virusul și sunt infectante în total 14.000 de zile.

Dacă o persoană vaccinată poartă virusul 5 zile, 1.000 de persoane poartă virusul în total 5.000 de zile. În această situație ipotetică, numărul de zile infectante scade cu două treimi.

Pe de altă parte, asocierea la vaccinare a măștii face ca virusul, deși iese din corpul persoanei infectate, să ajungă în mediul extern, unde moare dacă nu intră în corpul altei persoane protejate de mască. Astfel au dispărut de pe glob multe virusuri care altădată făceau ravagii.

MERITĂ SĂ NE VACCINĂM?

Aceasta este întrebarea-cheie pentru mulți dintre noi, la care nu există un răspuns unanim, deși suntem toți savanți (informați evident de pe net, de pe Facebook etc.).

Dacă ne gândim că vaccinarea ne ajută să facem o formă ușoară de boală, că riscul de transmitere în comunitate a virusului scade semnificativ, că scade și numărul de decese și de zile de suferință în serviciile de terapie intensivă, merită să ne vaccinăm.

Dacă citim mult pe net, vedem că există și păreri contrare, susținute cu argumente ipotetice sau cifre statistice. Am putea crede că românii discută problema vaccinării pentru a decide ce este bine sau rău pentru ei și familia lor.

Dar am văzut cu uimire că ei discută cu aceeași încrâncenare și despre cât de bun sau rău a fost Trump, iar acest lucru nu văd cum mă poate afecta direct pe mine. Probabil că aceste discuții interminabile sunt doar exerciții de dactilografie, acum toți putem să apărem „la televizor” sau să scriem „în ziar”.

Recent, o doamnă îmi spunea la cabinet că a decis să nu se vaccineze, pentru că ea știe foarte bine cum stau lucrurile. Am întrebat-o de unde știe și mi-a spus că știe ea, că citește foarte mult de pe Facebook și că nu o poate „duce cu vorba” orice politician sau medic. Am întrebat-o ce calificare are, ce lucrează. Era casnică…

Nu am nimic cu persoanele casnice, dar nu cred că au suficiente resurse de cercetare de pe urma cărora să tragă și niște concluzii din experiență proprie pe baza cărora să riște (sau să își salveze) viața lor și a familiilor lor.

Problema în acest moment este să luăm la timp o hotărâre. Uneori așteptarea prea mare poate decide lucrurile altfel decât dorim.

Știți faza în care te duci la medic și el spune „Bine, domnule, acum vii, de ce ai așteptat atât?”

ȘI TOTUȘI, ESTE NORMAL SĂ FACI UN VACCIN DESCOPERIT ATÂT DE RECENT, NETESTAT PE GRUPE MARI DE OAMENI?

Văd că mulți își pun această întrebare, dar doar referitor la acest vaccin. În rest, toți luăm medicamente cu pumnul, nu știm când au fost descoperite, dacă au fost testate sau nu. Vedem că toate medicamentele au sute de efecte secundare trecute în prospect (de ce oare le-au trecut?), dar suspectăm că vaccinul nu are trecute toate efectele secundare (de ce oare nu le-au trecut?).

Este normal ca un produs medical să fie testat suficient încât să îi fie cunoscute efectele secundare, dar în caz de nevoie folosești ce ai. Cum se zice… la război, ca la război.

Nu știu dacă era mai bine să așteptăm să mai moară câteva milioane de oameni ca să vedem dacă vaccinul nu dă cumva alergie cuiva.

Oricum, până acum în România, din cca 600.000 de cazuri de COVID, au murit 16.000 de oameni, iar din 300.000 de vaccinați, nu a murit nimeni.

Acum scorul deceselor în partida COVID-VACCIN în România este 8.000 la zero și unii consideră că vaccinul ar fi mai dăunător decât virusul. Nu contează aritmetica atunci când ai deja păreri foarte ferme…