Dieta semi-vegetariană: ce presupune

Recent, termenul ”semi-vegetarian” a devenit destul de cunoscut și, deși nu există o definiție a ceea ce înseamnă cu exactitate a fi semi-vegetarian, interesul pentru o astfel de dietă a crescut simțitor în ultimii ani. Mai mult, în perioada pandemiei de COVID-19, multe persoane au decis că este vremea să mănânce sănătos, motiv pentru care au consumat mai multe fructe și legume, iar dieta semi-vegetariană a reprezentat o soluție pentru mulți.

Dieta semi-vegetariană poate fi personalizată

Veganismul exclude toate produsele de orifine animală, ceea ce înseamnă că nu ai voie să consumi carne, fructe de mare, ouă, produse lactate sau alte ingrediente derivate din sursă animală, inclusiv mierea și gelatina. Veganismul presupune un stil de viață în care nu se folosesc materiale derivate de la animale, precum piele, blănuri sau produse cosmetice făcute sau testate pe animale.

Vegetarianismul înseamnă în general un stil alimentar fără carne sau fructe de mare, dar ouăle sau produsele lactate pot fi incluse și nu se specifică frecvența sau cantitatea în care sunt consumate. Vegetarienii preferă că consume produse care substituie carnea, precum produse din soia, produse integrale, linte, fasole sau burgeri vegetali.

Recomandări

Ce mănâncă Paula Seling într-o zi obişnuită, de când a devenit vegană

B&B Talk: carnivor vs vegetarian

Teoretic, o dietă semi-vegetariană indică faptul că poți fi vegetarian part-time, adică poți consuma frecvent ouă și produse lactate, dar să limitezi consumul de carne și fructe de mare cât simți că este necesar. Unele persoane aleg să nu consume produse lactate, dar în schimb mănâncă fructe de mare și ouă, în timp ce altele preferă să evite ouăle și includ în dietă iaurtul sau brânza. O dietă semi-vegetariană poate include orice combinație între vegetarianism și consumul de alimente de origine animală.

Alimente pe care să le consumi

Pentru că pe piață există numeroase produse vegetale este destul de ușor să eviți carnea, dar asta nu înseamnă că trebuie să te avânți către pizza și paste, pentru că nu te vei bucura de prea multe beneficii pentru sănătate. În urma unui studiu recent publicat în The Journal of Nutrition, unde peste 800 de participanți erau fie vegani, lacto-ovo-vegetarieni, semi-vegearieni sau non-vegetarieni s-a de scoperit că în rândul participanților vegani nivelul de grăsimi sănătoase era crescut în organism, la fel și antioxidanții și compușii anti-inflamatorii. Dar asta pentru că veganii consumă mai multe produse vegetale precum cereale integrale, nuci și leguminoase.

Leguminoasele, termenul umbrelă pentru fasole, linte, năut și mazăre, sunt bogate în nutrienți și reprezintă o sursă de proteină versatilă. Această grupă alimentară sprijină managementul greutății și scăderea grăsimii, fără a reduce numărul de calorii. O dietă semi-vegetariană ar trebui să includă fructe și legume consumate zilnic alături de cereale integrale precum ovăz, quinoa și orez sălbatic sau brun, dar și nuci și semințe.