Cum arată plămânii după COVID. Boli care afectează capacitatea de oxigenare

Plămânii după COVID, în special după o formă moderată sau severă a bolii, pot prezenta leziuni dintre cele mai grave.

Mai multe studii au arătat că urmările COVID-19 se pot observa la nivelul plămânilor chiar și la 3 luni sau chiar mai mult de la vindecare.

Plămânii după COVID, afectați chiar și la 2-3 luni de la vindecare

Aceste sechele pot fi cu ușurință observate prin Tomografie Computerizată (CT) și relevă adeseori un aspect mat al plămânilor, deci capacitatea de oxigenare a acestora este vizibil afectată.

Recomandări

Exerciţii pentru plămâni – cum să respiri corect, tehnici de respirație

Astfel de modificări sunt asociate frecvent cu dispnee severă, astenie pronunțată, dureri faringiene și rezistență extrem de scăzută la efort.

Exercițiile de respirație, terapia cu oxigen hiperbaric, odihna și alimentația echilibrată pot ajuta la recuperarea funcției pulmonare după COVID-19.

https://www.csid.ro/stiri-sanatate-frumusete-dieta/multi-pacienti-au-sechele-pulmonare-dupa-covid-chiar-si-la-2-luni-de-la-vindecare-19691712/

Boli care afectează plămânii și duc la greutate în respirație

Însă nu doar infecția cu noul coronavirus poate afecta plămânii. Există și alte boli care pot conduce la dificultăți respiratorii. Iată câteva dintre acestea!

Bronșita acută – duce la inflamarea bronhiilor și favorizează excesul de mucus. Mai departe, acest mucus în exces va fi eliminat prin tuse productivă persistentă și disconfort toracic. Vezi aici care sunt cauzele și simptomele bronșitei acute, dar și metodele de tratament.

Astmul – este o afecțiune cronică determinată de o infecție, caracterizată de scăderea capacității de oxigenare pulmonară. În timpul unui atac de astm, căile respiratorii se îngustează, ceea ce duce la respirație șuierătoare și îngreunată.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) – este specifică fumătorilor înrăiți și constă în inflamarea bronhiilor, urmată de distrugerea sacilor alveolari și a țesuturilor din jur, care se necrozează. În consecință, plămânii nu mai primesc destul sânge și oxigen și astfel apar problemele cu respirația, potrivit webmd.com.

Gripa – este cauzată de un virus care poate infecta celulele epiteliale care căptușesc plămânii și care duce la inflamația țesuturilor pe măsură ce celulele imune încearcă să scape de acesta. Gripa este foarte periculoasă mai ales când se asociază cu pneumonia bacteriană – aceasta poate duce la umplerea cu aer sau lichid a alveolelor pulmonare, cauzând tahicardie, respirație scurtă, dureri ascuțite în piept și tuse cu mucus.

https://www.csid.ro/health/sanatate-health/lipsa-de-aer-si-dureri-in-piept-cauze-covid-19-astm-pneumonie-anxietate-insuficienta-cardiaca-19709369/

Tuberculoza (TBC) – este o boală infecțioasă răspândită de la om la om prin aer (tuse, strănut, strigat, râs, vorbit tare etc.), cauzată de un bacil care de obicei afectează plămânii, dar și alte părți ale corpului. O persoană cu TBC netratată poate infecta 15-20 de persoane pe an. Printre simptomele specifice TBC se numără: tusea care durează mai mult de 3 săptămâni, febra, frisoanele, scăderea în greutate, senzația de slăbiciune sau oboseală, dificultățile respiratorii și sputa cu sânge.

Fibroza chistică – este o boală ereditară cauzată de o mutație a unei gene, care afectează cu precădere celulele care produc mucus, transpirație, sucuri și enzime digestive. Principalele organe afectate sunt pancreasul și plămânii. Simptomele fibrozei chistice variază în funcție de severitatea bolii și pot consta în: tuse cu mucus gros, respirație șuierătoare, infecții pulmonare repetare, senzația permanentă de nas înfundat, rezistența scăzută la efort fizic.