Lector univ. dr. Viorel Agheană: despre Conferința „Educația specială” în pandemie (II)

Educația specială în pandemie a avut mult de suferit. Pentru a găsi soluții, Departamentul Psihopedagogie Specială al Facultății de Psihologie și Științele Educației a organizat o conferință cu audiență record ( peste 1.600 de participanți) în care s-au discutat provocările acestui tip de educație, dar s-au prezentat și  soluții.

Mai jos, a doua parte a interviului cu lector univ. dr. Viorel Agheană, organizatorul acestui eveniment extraordinar.

Oportunități aduse de pandemie

Ce se întâmplă, Doctore: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante soluții – idei, trenduri, informații – care au fost vehiculate în conferință?

Recomandări

(P) Locul ideal pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor: Stejarii Club Rezidențial și Stejarii Collection

Situația alarmantă a cazurilor de pneumonie la copii, în România. Măsurile de precauție recomandate de medici

Pandemia de COVID-19 poate deschide drumul către o conștientizare mai pregnantă a societății privind drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități.

Lector univ. dr. Viorel Agheană: Specialiștii invitați au semnalat problematicile întâlnite în activitatea desfășurată online și modalitățile ingenioase la care au apelat pentru depășirea acestora. Lucrările prezentate în cadrul conferinței „Educația specială în pandemie” au scos în evidență faptul că adaptarea la mediul online s-a făcut rapid, iar instrumentele digitale utilizate au reușit în mare parte să suplinească absența contactului direct.

Au fost prezentate diferite metodologii de predare, inclusiv cele în care s-a folosit realitate augmentată, gamification și învățare auto-dirijată care pot îmbunătăți procesul de învățare și pot determina un salt calitativ important în învățare. Participanții au scos în evidență și oportunitățile care au apărut în această perioadă: pandemia de COVID-19 poate deschide drumul către o conștientizare mai pregnantă a societății privind drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități.

Aici fiind dat exemplul asigurării serviciilor de interpretare în limbaj mimico-gestul pentru persoanele cu dizabilități auditive de către autoritățile guvernamentale în perioada de criză, care a determinat un interes crescut din partea mediilor de informare și a paginilor de social media nu doar pentru persoana traducătorului ci și pentru întreaga comunitate a persoanelor cu dizabilități auditive.

Ce se întâmplă, Doctore: Cu ce au rămas participanții în urma acestui eveniment important?

Este momentul unei schimbări de paradigmă în învățământul special (…) În orice criză se află și o oportunitate.

Lector univ. dr. Viorel Agheană: Cu certitudinea că în orice criză se află și o oportunitate. Toți participanții au înțeles că este momentul unei schimbări de paradigmă în învățământul special și că există un trend natural de a compensa neajunsurile din sistemul existent cu oportunitățile pe care învățământul la distanță le oferă. În plus, la această conferință s-au expus soluții, metode și practici inovative care îi vor ajuta pe specialiștii din domeniu.

Ce se întâmplă, Doctore: Care au fost discuțiile vehiculate la masa rotundă legată de politicile educației speciale?

Lector univ. dr. Viorel Agheană: La masa rotundă au fost invitați să participe Liana Mitran, Inspector General din Ministerul Educației și Cercetării, directori de școală și coordonatori de centre de educație incluzivă din România și Republica Moldova, dar și specialiști și chiar studenți.

Discuțiile au pornit de la legislația și metodologia de aplicare a acesteia în domeniul educației speciale și protecției sociale, iar prin luările de poziție s-a subliniat necesitatea promovării experiențelor și a bunelor practici din țară și internaționale. Dezvoltarea unei rețele ample de voluntari din domeniul psihopedagogiei speciale și asistenței sociale care să susțină persoanele cu dizabilități și familiile acestora a fost un alt subiect de discuție, mai ales în situația generată de pandemia de COVID-19, când familiile s-au confruntat cu dificultăți majore.

Alte teme au fost implicarea asociațiilor și ONG-urilor atât în efectuarea unor studii de piață cat și în creșterea calității serviciilor oferite persoanelor cu dizabilități și încurajarea antreprenorialului printre specialiști, în special în mediul rural.

Educația specială în pandemie – ce provocări a adus?

Ce se întâmplă, Doctore: Care au fost, din punctul dumneavoastră de vedere, provocările educației speciale în pandemie?

Modalitatea de predare exclusiv online a scos în evidență inegalitățile sociale prezente în societatea noastră.

Lector univ. dr. Viorel Agheană: Impactul închiderii școlii a fost substanțial asupra copiilor cu dizabilități, a dus la regrese în ceea ce privește dezvoltarea și învățarea, iar lipsa socializării a afectat echilibrul psihic al copiilor, dar și accesul la dispozitive de asistență și reabilitare prezente doar în școli.

În cazul elevilor cu dizabilități, competențele digitale sunt limitate sau chiar absente, dar au existat și situații în care chiar cadrele didactice au avut dificultăți în predarea online.

Un alt aspect legat de predarea online este legat de faptul că elevii cu dizabilități au nevoie, uneori permanent, de asistența unui adult (părinte, tutore). Părinții au fost nevoiți să își asume, forțați de contextul pandemic, un rol activ în educația copiilor lor, iar desfășurarea activităților online a presupus întotdeauna prezența unui părinte, de exemplu pentru conectare pe platforma online, suport pentru profesori și explicarea lecțiilor, realizarea temelor pentru acasă, în activitățile asincrone.

Accesul limitat la internet a constituit una dintre problemele cu care s-a confruntat cel mai des sistemul de învățământ pentru elevii cu dizabilități. Modalitatea de predare exclusiv online a scos în evidență inegalitățile sociale prezente în societatea noastră.

Lipsa instrumentelor digitale sau calitatea foarte slabă a acestora, conexiunea de internet dificilă sau inexistentă, imposibilitatea părinților de a asigura suport propriilor copii, fie din cauza lipsei de cunoștințe digitale de bază sau a lipsei de timp generată de profesie, au adâncit inegalitățile sociale de data aceasta în sfera educațională, mulți copii cu dizabilități neavând acces la educație la un nivel minimal.