Dr. Oren Iancovici, cardiolog: „Oricine a trecut prin COVID-19 ar trebui să-și facă un control cardiologic.” Boala de inimă ascunsă cu care poți rămâne după infecția cu coronavirus

Cine știe că a trecut prin boală, să facă obligatoriu un consult cardiologic, ecografie cardiacă, un EKG și eventual un test de efort, recomandă Dr. Oren Iancovici.
  • Publicat:
Dr. Oren Iancovici, cardiolog: „Oricine a trecut prin COVID-19 ar trebui să-și facă un control cardiologic.” Boala de inimă ascunsă cu care poți rămâne după infecția cu coronavirus
Dr. Oren Iancovici este medic specialist cardiolog în cadrul ARES.

Infecția cu coronavirus poate avea ca efect pe termen lung afectarea sistemului cardiovascular. Este concluzia mai multor studii realizate în ultimele luni pe pacienți care au avut boala și s-au vindecat.

Aceste studii arată ca persoanele care au suferit de COVID-19 pot avea afectare cardiacă, chiar și dacă nu au suferit de forme grave ale bolii. În plus, s-a constatat că problemele de inimă au apărut și la pacienții care nu sufereau de afecțiuni cardiace înainte de infecția cu coronavirus.

Miocardita, cea mai frecventă complicație a infecției cu coronavirus

Cea mai frecventă dintre complicațiile post COVID-19, la nivel cardiovascular, este miocardita – inflamația mușchiului cardiac. Această afecțiune poate debuta brusc în urma infecției cu virusul și afectează funcțiile inimii, putând provoca insuficiență cardiacă, aritmii grave sau chiar moarte subită.

Simptomele care ar trebui să dea de gândit în acest caz sunt palpitațiile, durerile în piept, oboseala la efort și dificultățile de respirație. Pacienții care suferă de afectare cardiacă pot avea dificultăți de respirație chiar și în poziție orizontală, pot resimți bătăi neregulate ale inimii, amețeli și senzația de leșin.

Trebuie să ne gândim că inima este ca o baterie, ea merge bine și obosește încet, dar când oboseala respectivă sau efectul virusului este semnificativ, la un moment dat, nu mai poate să pompeze. Pentru noi, acest lucru se cheamă fracție de ejecție, adică puterea inimii să scoată tot sângele din inimă, ca să ajungă în cap, mâini și picioare. Și această fracție de ejecție scade în mod semnificativ, pacientul nu mai poate să plece de acasă, să facă efort fizic, să se ducă la toaletă și intră în insuficiență cardiacă. Este o situație care se agravează de la o zi la alta, de la o lună la alta, spune Dr. Oren Iancovici, medic specialist cardiolog în cadrul ARES.

Ce investigații trebuie să faci după ce ai avut COVID-19?

Pacienții care au suferit de infecția cu coronavirus au la dispoziție Pachetul de Evaluare Cardiovasculară post COVID-19, în cadrul centrelor ARES din București și Cluj-Napoca.

Acest pachet conține un consult cardiologic, ecografie cardiacă, holter ECG, holter TA, test de efort sau coronarografie (la nevoie), analize de sânge generale și specifice COVID-19. Pacienții pot face acest tip de evaluare la cel puțin 30 de zile de la ultimul test negativ.

Cine știe că a avut boala sau, în general, oricine, în această perioadă, să zicem că are peste 35, 40 de ani, să se ducă la un medic cardiolog. Cine știe că a trecut prin boală, să facă obligatoriu un consult cardiologic, ecografie cardiacă, un EKG și eventual un test de efort, să ne arate capacitatea noastră și a mușchiului cardiac să facă efort, recomandă Dr. Oren Iancovici.

Pachetul de Evaluare Cardiovasculară post COVID-19 de la ARES este recomandat tuturor persoanelor care au suferit de orice formă a bolii și prezintă simptome cardiovasculare, dar și celor care nu au simptome și vor să verifice starea de sănătate a inimii în urma infecției.

În cazul pacienților cardiaci, hipertensivi sau cu alte afecțiuni cronice, evaluarea cardiovasculară după infecție este necesară.

Pentru pacienții care au suferit afectare cardiacă însemnată, medicii ARES pun la dispoziție două programe de readaptare cardiacă/recuperare cardiovasculară, în ambulator și cu spitalizare.

Cele două programe de recuperare durează câte 5 zile și presupun analize de sânge, mers pe bandă, ecografie cardiacă/doppler și monitorizare holter. Programul de recuperare va fi personalizat în funcție de fiecare pacient în parte.

Misiunea ARES în România este să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la tratamente inovatoare care păstrează integritatea corporală. De-a lungul celor peste 10 ani de activitate, la ARES au avut loc 14 premiere medicale naționale și internaționale.

Urmărește CSID.ro pe Google News