Te-ai întrebat vreodată de ce sughiți după ce mănânci unele alimente? Cum ar fi pâine, șnițele, chiftele? Sau poate după ce bei alcool, apă carbogazoasă ori sucuri? Ei bine, există o explicație medicală pentru acest fenomen!
De ce sughiți – oare mănânci prea repede, prea mult? Sau o fi de vină textura ori consistența alimentului? Poate ingredientele… Sau oare ai o alergie/intoleranță la gluten? De ce sughiți după ce mănânci anumite alimente, în vreme ce alte persoane nu au absolut nicio problemă?
Cu siguranță ți-ai pus și tu aceste întrebări! Iar răspunsul e destul de simplu.
Orice aliment care extinde stomacul (distensia abdominală) poate declanșa sughițul, prin comprimarea sau iritarea anumitor nervi care duc la contractarea diafragmei.
Printre cauzele care pot duce la distensie abdominală și sughiț se numără:
Există însă și cauze emoționale ale sughițului. Dintre acestea amintim entuziasmul, stresul sau frica. Și inhalarea bruscă a aerului foarte rece se face vinovat de apariția sughițului.
Dar de departe cel mai des întâlnită situație este cea în care sughițul apare după consumul de alimente uscate, înecăcioase. Astfel de exemple sunt pâinea, chiftelele, șnițelele.
Aceste alimente sunt mai greu de mestecat și de înghițit decât o supă de exemplu. Motiv pentru care pot irita anumiți nervi de la nivelul esofagului. Plus că înghiți mai mult aer mestecând mai mult timp.
Ia în calcul și că bucățile mari de alimente duc, așa cum am menționat mai sus, la distensia abdominală. Adică la umflarea stomacului. Ceea ce pune presiune pe diafragmă și, implicit, duce la apariția sughițului.
Consumul de băuturi acidulate (apă, suc, bere, energizante), mai ales într-o cantitate mare și într-un timp scurt, favorizează umflarea stomacului.
La acest fenomen contribuie din plin și dioxidul de carbon din astfel de băuturi. În plus, alcoolul este un factor iritant pentru esofag.
Toate acestea sunt posibile răspunsuri la întrebarea „de ce sughiți”.
Se întâmplă însă, mai rar ce-i drept, ca sughițul să apară și pe fondul unei afecțiuni. Astfel de exemple sunt bolile intestinale, tumorile, leziunile cerebrale, bolile de ficat sau de rinichi ori intoxicația uremică.
În astfel de situații pot fi necesare investigații medicale suplimentare, analize de sânge sau chiar examene imagistice pentru determinarea cu precizie a cauzei și, ulterior, stabilirea tratamentului.
De cele mai multe ori însă, cauzele sunt cele descrise mai sus și sughițul dispare de la sine în câteva minute. Sau zeci de minute, în cazul nefericit.
Deși nu există o metodă validată științific care să oprească sughițul, poți încerca să scapi mai repede de această problemă punând în practică următoarele:
Dacă nimic din cele amintite mai sus nu dă rezultate, încearcă manevra Valsalva. Acest mod de a respira este indicat și pentru desfundarea urechilor!
Ce presupune metoda Valsalva: inspiră adânc și apoi ține-ți respirația 10 secunde. Apoi expiră puternic aerul, cu buzele și nasul blocate, forțând aerul spre urechea medie.