Peste 11.0000 de participanți, între care specialiști în sănătate publică, oameni de știință, practicieni în domeniul medical, experți în legiferare și control, analiști economici, reprezentanți ai industriei de profil și consumatori din 87 de țări ale lumii de pe toate continentele, și-au dat întâlnire la cea de-a 8-a ediție a celui mai important eveniment internațional în domeniul tutunului și al nicotinei, „Forumul Global despre Nicotină” (Global Forum on Nicotine – GFN). Scopul lor a fost de a discuta fiecare fațetă a rolului vital pe care noile produse mai sigure și mai puțin dăunătoare pe bază de nicotină îl au în reducerea riscurilor asociate fumatului.
Ideea care a condus discuțiile din cadrul forumului a fost aceea că oamenii fumează pentru nevoia de nicotină, dar mor din cauza substanțelor nocive eliberate exclusiv prin arderea tutunului.
Nicotina este o substanță cu risc relativ scăzut, în timp ce fumatul, mai exact arderea tutunului, este cel care ucide. După sute de studii, dovezi și cercetări științifice, acest adevăr a devenit deja un truism, nici măcar nu mai face parte din subiectul vreunei dezbateri, ci reprezintă doar baza solidă peste care se adaugă în permanență milioane de exemple pozitive de succes.
Unele dintre acestea au fost sumarizate perfect chiar de către Gerry Stimson – profesor emerit la Imperial College London și directorul GFN21 – în discursul său de deschidere:
Există deja peste 98 de milioane de oameni la nivel mondial care au făcut deja trecerea către produse cu nicotină mai sigure. În Anglia, autoritățile din domeniul sănătății susțin vapatul ca metodă pentru renunțarea la fumat, iar vapatul a devenit deja cea mai populară metodă de ajutor în acest sens. Mortalitatea și riscurile asociate tutunului în Suedia – acolo unde snus-ul aproape a înlocuit complet fumatul – sunt cele mai mici din Europa. Iar în Japonia, consumul de țigări a scăzut vertiginos cu o treime în momentul introducerii pe piață a opțiunilor de tutun încălzit.
În acest context, nu e nicio surpriză că toate discursurile, dezbaterile și prezentările din cele două zile de conferință globală au gravitat în jurul noțiunii și strategiei de reducere a riscurilor asociate tutunului. Iar asta ca o premiză bine știută, nu ca o concluzie. Aceasta este voința consumatorilor care nu pot renunța la nicotină și vocea unanimă a experților care îi încurajează să treacă la alternative mai puțin nocive, tot pe bază de nicotină, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit sau snus-ul.
Oricare din aceste alternative este mai puțin dăunătoare și poate preveni milioane de morți premature anual. În plus, întreaga industrie a tutunului a făcut în ultimul deceniu și continuă să facă schimbări și inovează pentru a ajuta toți acești oameni să facă schimbarea în bine pentru sănătatea și viața lor și pentru a le oferi produse cu risc scăzut la prețuri accesibile în orice parte a lumii ar trăi.
De departe, cea mai eficientă și rapidă cale prin care se poate atinge obiectivul unei lumi fără fumat și implicit fără bolile și mortalitatea asociate acestuia este prin reglementări legislative ajustate științei actuale și prin educația directă făcută atât de guvernele țărilor, cât și de organizațiile internaționale de la care acestea așteaptă linii directoare de conduită în domeniile specifice.
Despre politică și relația dificilă pe care aceasta o are cu știința în general și cu schimbarea în particular a vorbit într-un discurs impresionant și Fiona Patten, membru al Parlamentului Australiei și longeviv om de lobby legislativ pentru o multitudine de subiecte fierbinți sau controversate.
Ea a conturat cu precizie cât de tradiționaliști și puriști sunt politicienii când vine vorba de știință, înțelegerea și adoptarea a tot ceea ce este nou.
Când le răstorni politicienilor așteptările și vii cu altceva decât ceea ce știau ei de zeci de ani, ai foarte multă muncă de convingere și lămurire cu ei, rezumă ea plastic lucrurile.
Acolo unde politica și guvernarea eșuează în a servi interesul oamenilor, o mână de ajutor mai mult decât necesară de ajutor ar trebui să vină din partea presei, prin publicarea cât mai multor știri, studii despre noile descoperiri care pot salva vieți, despre noile produse de nicotină care reduc substanțial riscurile pentru fumători și care îi pot ajuta să renunțe complet. Prin această implicare activă și jurnaliștii ar contribui enorm la educarea oamenilor și la creșterea șanselor acestora de a duce o viață sănătoasă.
Brad Rodu – profesor de medicină și renumit cercetător în domeniul reducerii riscurilor asociate tutunului al Universității din Louisville, Kentucky, SUA – a explicat cât de viciate, părtinitoare sau irelevante pot fi multe cercetări științifice în contextul în care NIH (National Institutes of Health) este aproape exclusiv singurul finanțator al tuturor instituțiilor de cercetare și studiilor din America.
Deși NIH susține că nu are conflicte de interese, în realitate misiunea sa pentru o lume fără tutun îi determină pe cercetători să obțină, să scoată în evidență și să interpreteze cele mai proaste rezultate pentru toate produsele pe bază de tutun. Cu alte cuvinte finanțatorul cercetării influențează rezultatul acesteia.
Iar asta când subiectul cercetării reușește să fie suficient de important și „la modă” astfel încât să primească finanțare. Altfel, în funcție de politică și interese de moment, precum și de competiția acerbă a cercetătorilor pentru a primi finanțare pentru proiectele și universitățile lor, e posibil ca interesul unui miliard de fumători pentru produse cu risc scăzut să nu fie atât de impresionant pentru finanțatori. Iar asta, în timp ce în mod oficial și repetat, companiile din industria tutunului fiind împiedicate să finanțeze cercetarea, chiar dacă vor s-o facă cu scopul producerii unei schimbări în bine la nivel global.
Deși din abordarea atât de complexă și multifațetată a nicotinei ar putea părea că sunt mai multe probleme decât soluții, în realitate concluzia conturată a fost că există speranță, că știința și inovația vor triumfa în cele din urmă. Evident, cu ajutorul tuturor celor implicați pe toate fronturile acestui „război” menit să împlinească dezideratul global al unei lumi fără fumat. Iar contribuția susținută și responsabilă a politicienilor, reglementatorilor, jurnaliștilor, oamenilor de comunicare și mai ales a cercetătorilor și oamenilor de știință depinde ca acest deziderat să se împlinească mai devreme și nu mai (a se citi „prea”) târziu.