Sindromul COVID lung afectează pacienții chiar și un an distanță de la vindecare. Un amplu studiu publicat recent în revista The Lancet arată că sindromul COVID lung poate avea peste 200 de simptome, de la ceață cerebrală până la halucinații, tremurături și tinitus.
Specialiștii atrag atenția că sunt mai mult decât necesare programe naționale de screening pentru a înțelege mai bine fenomenul cu care se confruntă pacienții vindecați de COVID-19, dar care continuă să aibă simptome atipice pe termen lung și care ar putea să prezinte afectări ale unor organe importante, precum inima, rinichii, ficatul, creierul sau plămânii.
Multe clinici de reabilitare din Marea Britanie s-au concentrat pe recuperarea pulmonară a pacienților vindecați de COVID-19.
Este adevărat că mulți pacienți rămân cu dificultăți respiratorii după boală. Însă rezultatele studiului nostru arată că mulți alți pacienți cu sindromul COVID lung prezintă manifestări neobișnuite, care nu sunt suficient aprofundate și nici tratate în consecință. Eu însămi am fost infectată cu noul coronavirus acum un an și jumătate și încă mai am simptome pe care nu mi le pot explica, a adăugat dr. Akrami. Probabil sunt zeci de mii de oameni care se confruntă în tăcere cu sindromul COVID lung în toată lumea, nefiind siguri dacă simptomele lor au vreo legătură cu această boală, spune dr. Athena Akrami, specialist în neuroștiințe la Universitatea College London și autor senior al cercetării.
Studiul publicat în revista The Lancet a evaluat chestionarele completate de 3.762 de persoane confirmate sau suspectate a avea sindromul COVID lung din 56 de țări. Astfel, au fost identificate 203 simptome, dintre care 66 persistând mai bine de un an de la vindecare.
Cele mai frecvente manifestări ale sindromului COVID lung relatate de participanții la studiu au fost:
Cercetătorii au reușit chiar să observe un tipar în ceea ce privește progresia acestor simptome ale sindromului COVID lung.
După 6 luni de la vindecare, majoritatea simptomelor sunt sistemice (oboseala, rezistența scăzută la efort) sau neurologice (tulburări de memorie și de concentrare). Dintre participanții la studiu, 2.454 au raportat aproximativ 14 simptome care au persistat mai mult de un an de la vindecare.
Peste 20% dintre respondenți au declarat că după vindecarea de COVID-19 nu au mai putut fi productivi la locul de muncă, luându-și frecvent concediu sau chiar fiind concediați ori dându-și demisia din cauza manifestărilor debilitante. De asemenea, 45% au răspuns că au fost nevoiți să își reducă norma de lucru ca urmare a simptomelor post-COVID.
Un alt studiu realizat de specialiști de la Universitatea din Birmingham și publicat în Journal of The Royal Society of Medicine a arătat că persoanele care prezintă mai mult de 5 simptome în prima săptămână de la infecția cu virusul SARS-CoV-2 sunt mult mai expuse riscului de a se confrunta după vindecare cu sindromul COVID lung, indiferent de vârstă sau de sex.
De asemenea, o cercetare de amploare care a inclus peste 70.000 de persoane din 302 spitale din Marea Britanie a arătat că una dintre complicațiile frecvente ale pacienților infectați cu forme grave este afectarea renală (insuficiență renală, dializă pe termen lung, transplant renal – 1 din 4 pacienți ajunge la această complicație).
Aceasta este urmată de afectarea plămânilor (pneumonie sau inflamații grave prezente la 1 din 5 pacienți), a inimii (infarct, miocardită, cheaguri de sânge, ritm cardiac anormal la 1 din 8 pacienți) sau a creierului (accident vascular cerebral, meningită etc.).
Iar aceste complicații nu au survenit doar la pacienții vârstnici cu diverse afecțiuni preexistente, ci și la persoanele tinere, care au avut o evoluție fulminantă a bolii, deși nu prezentau factori de risc.
În lumina acestor noi descoperiri, specialiștii atrag atenția că sindromul COVID lung este o problemă care nu trebuie ignorată, fiind necesare programe de screening periodic pentru diagnosticul și tratamentul simptomelor cauzate de afectarea pe termen mediu și lung a diverselor organe ca urmare a infecției cu noul coronavirus.
Surse:
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)00799-6/fulltext
https://www.thelancet.com/journals/eclinm/article/PIIS2589-5370(21)00299-6/fulltext
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/01410768211032850