Grăsimea de pe burtă sau viscerală nu este întotdeauna vizibilă. Chiar dacă ești slab, poți avea depozite de grăsime la nivel abdominal care îți pun în pericol sănătatea.
Grăsimea de pe burtă „sufocă” organe vitale, precum ficatul, inima, stomacul, intestinele, dar se poate acumula și pe vasele de sânge. În timp, această grăsime crește riscul de apariție a unor afecțiuni grave, cum ar fi diabetul, infarctul, accidentul vascular sau chiar anumite forme de cancer, precum cel de sân sau de colon.
Din păcate, grăsimea de pe burtă nu poate fi măsurată „ochiometric”. Compoziția corporală poate fi aflată doar prin bioimpedanță. Această analiză este efectuată cu analizatorul BIA („cântar de grăsime”) și furnizează informații cu privire la compoziția corporală: masă grasă, masă non-grasă, masă slabă, masă musculară, apă extracelulară.
Însă există anumite indicii care pot sugera prezența unor depozite de grăsime în exces.
De exemplu, circumferința taliei poate arăta dacă ai prea multă grăsime în zona abdominală. Mărimea taliei peste 90 la femei și peste 100 de centimetri la bărbați poate fi un indiciu că în zona abdominală există prea multă grăsime.
Și indicele de masă corporală (IMC) poate oferi informații despre grăsimea de pe burtă. Un IMC peste 30 semnalează faptul că ești supraponderal și, în consecință, foarte probabil, „posesor” al unor depozite în exces de grăsime viscerală.
Forma corpului poate fi, de asemenea, un indicator bun pentru grăsimea abdominală. Dacă ai corpul în formă de măr, cu abdomen proeminent și picioare subțiri, foarte probabil grăsimea se acumulează în zona abdominală.
Grăsimea de pe burtă este extrem de nocivă pentru întregul organism. Poate crește rezistența la insulină, favorizând instalarea prediabetului și a diabetului zaharat. Acest fenomen are loc din cauza producției excesive a unei proteine asociate cu rezistența la insulină.
Totodată, grăsimea viscerală poate crește periculos de mult valorile tensiunii arteriale. În timp, aceste depozite de grăsime în exces pot crește riscul unor afecțiuni serioase, cum ar fi:
Pentru a elimina grăsimea abdominală trebuie să ții cont de 2 reguli simple: fă mai multă mișcare și mănâncă inteligent.
În privința mișcării nu sunt multe de spus – e suficient să mergi pe jos, cu bicicleta, să înoți, să alergi ușor măcar 30 de minute pe zi.
Dar în privința alimentației sunt ceva mai multe lucruri de detaliat. Studiile spun că o alimentație bogată în calciu și vitamina D este asociată cu un risc mai mic de acumulare a grăsimii în zona abdominală.
Așa că e bine să consumi mai des spanac, tofu, ciuperci, pește de orice fel, cu precădere sardine, iaurt, brânză slabă, alimente bogate în astfel de substanțe nutritive.
Pe de altă parte, anumite alimente par să „încurajeze” dezvoltarea burticii. Cele bogate în grăsimi trans sau saturate sunt de evitat sau de mâncat foarte rar – carnea roșie, mezelurile, brânzeturile grase, prăjelile.
Tot pe lista „de evitat” se numără și sucurile carbogazoase, prăjiturile cu multă cremă, bomboanele, produsele de patiserie și alimentele care conțin uleiuri parțial hidrogenate sau sirop de porumb (fructoză).
În ansamblu, axează-te pe alimente proaspete, fără etichetă, naturale și cât mai puțin procesate: fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, ouă, lactate cu conținut redus de grăsime.
Dieta ketogenică poate fi o soluție pentru a scăpa de grăsimea abdominală.
Nu în ultimul rând, încearcă să eviți stresul pe cât posibil, deoarece poate crește secreția de cortizol, hormon care favorizează acumularea de grăsime în zona abdominală. Meditația, respirația profundă, exercițiile de mindfulness, aromaterapia pot fi de ajutor în acest sens.