Poți să faci meningită dacă te speli pe cap cu apă rece sau ieși cu părul ud în frig?

Dacă te speli pe cap cu apă rece sau ieși cu părul ud afară, în frig, NU faci meningită.

În ciuda temerilor nejustificate pe care unii oameni le au, căpătate numai ei știu de unde, meningita nu este o boală care „se face” din cauza apei reci cu care îți clătești părul sau a frigului la care te expui cu părul ud, ci o boală care „se ia”. La fel cum roșul în gât, în termeni medicali faringita acută, nu este provocat de consumul de înghețată…

Mai precis, meningita poate fi provocată pentru că „ai luat” un virus, un parazit, o ciupercă sau o bacterie. Există însă și cazuri când meningita apare pe un fond non-infecțios. Anumite medicamente, operațiile pe creier, loviturile puternice la cap, lupusul sau cancerul pot, de asemenea, să determine apariția meningitei.

Recomandări

Câte tipuri de AVC există. Cum s-a produs cel care l-a răpus pe Gabriel Cotabiță

Legătura dintre astmul în copilărie și riscul de demență la maturitate

Cum se transmite meningita, ce simptome apar în cazul infecției și cum te poți proteja, află în cele ce urmează.

Meningita nu apare dacă te speli pe cap cu apă rece. Care sunt cauzele, de fapt?

Meningita este caracterizată de inflamația meningelor, membranele care înconjoară creierul și măduva spinării. Această inflamație poate fi determinată de un virus, o bacterie, o ciupercă, un parazit sau anumite boli inflamatorii ori chiar de alergiile la diverse medicamente.

În funcție de tipul acesteia, meningita poate fi:

Bacteriană – cauzată de bacterii precum Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitides. Aceste bacterii se transmit prin tuse, strănut, sărut, în general prin picăturile de saliva contaminate. Dar se pot transmite și prin consumul de alimente contaminate. Meningita bacteriană poate cauza complicații severe în lipsa unui tratament rapid, cum ar fi leziuni cerebrale, pierderea auzului, comă sau chiar deces.

Virală – cauzată de enterovirusuri, virusul herpes simplex, HIV, West Nile, virusul urlian (care determină oreionul) etc. Meningita virală este mai puțin severă decât cea bacteriană, dar mai frecvent întâlnită. Se transmite prin contact cu materii fecale contaminate, mâini murdare, secreții nazale.

Fungică – este mai rar întâlnită și nu se transmite de la o persoană la alta. Este cauzată de inhalarea sporilor din soluri contaminate sau materiile fecale ale păsărilor. Formele severe apar cu precădere la persoanele cu sistemul imunitar slăbit.

Parazitară – este o formă de meningită foarte rar întâlnită, netransmisibilă de la o persoană la alta, fiind cauzată de un parazit numit Naegleria fowleri. Boala progresează rapid și este deseori fatală în lipsa unui tratament adecvat. Se transmite prin contactul cu apa contaminată (lacuri, râuri, piscine, bazine etc.) sau solul în care este prezent acest parazit.

Non-infecțioasă – meningita de acest tip poate surveni secundar, ca urmare a unor reacții alergice la anumite alimente, a unor boli inflamatorii precum sarcoidoza, lupusul, cancerul sau din cauza unor lovituri puternice la cap ori a intervențiilor chirurgicale pe creier.

https://www.csid.ro/beauty/ingrijire-frumusete/de-ce-e-bine-sa-clatesti-parul-cu-apa-rece-efectele-sunt-uimitoare-19869190/

Simptomele meningitei, o boală care poate pune viața în pericol

Manifestările meningitei apar de regulă brusc și pot consta în:

• Dureri puternice de cap
• Febră sau/și frisoane
• Gât înțepenit și durere în zona cervicală
• Greață sau vărsături
• Iritații pe piele sau pete vineții similare vânătăilor
• Sensibilitate la lumină
• Confuzie, dezorientare, somnolență, letargie
• Lipsa poftei de mâncare
• Tulburări de echilibru
• Halucinații, status mental alterat, agitație, convulsii

Cum se tratează meningita și ce măsuri poți lua pentru a o preveni

Tratamentul meningitei depinde de tipul acesteia. În cazul meningitei bacteriene poate fi necesară spitalizare pentru injectarea intravenoasă a antibioticelor. Pentru menigita fungică, tratamentul constă în administrate de medicamente antifungice, pe cale orală sau intravenoasă.

Meningita virală trece adesea de la sine, fără nici un tratament, dar în unele cazuri, când simptomele sunt severe, poate fi necesară administrarea de medicamente antivirale intravenos.

Tratamentul meningitei parazitarei poate viza fie ameliorarea simptomelor, fie cauza infecției, de regulă cu antibiotice sau alte medicamente recomandate de medic.

Cea mai bună metodă de prevenire a meningitei este vaccinarea. Printre vaccinurile recomandate sunt cele pentru prevenirea infecției cu virusul Haemophilus influenzae pneumococ, meningococ, virusul varicelo-zosterian (care determină apariția varicelei), virusul rujeolos (care determină apariția rujeolei), virusul urlian (care determină apariția oreionului).

Alte măsuri de prevenție presupun igiena corectă și frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu o persoană bolnavă, consumul de alimente și apă din surse autorizate, evitarea folosirii în comun a paharelor, tacâmurilor sau a produselor de îngrijire (unghieră, forfecuță, lamă de ras, periuță de dinți, balsam de buze etc.).

Surse: 

https://www.meningitisnow.org/meningitis-explained/what-is-meningitis/types-and-causes/

https://www.everydayhealth.com/hs/understanding-meningitis/types-of-meningitis/

https://www.healthline.com/health/meningitis