Consumul a 8 pahare de apă pe zi este recomandat nu doar pentru prevenirea deshidratării și a complicațiilor asociate acesteia, ci și pentru a reduce riscul unei afecțiuni de care suferă aproape 5% dintre români, insuficiența cardiacă.
Potrivit unui nou studiu prezentat în cadrul congresului anual susținut de Societatea Europeană de Cardiologie, cele 8 pahare de apă pe zi pot preveni insuficiența cardiacă sau pot ameliora simptomele acestei afecțiuni a inimii.
Apa este lichidul care ne ține în viață. Constituie aproximativ 60% din greutatea corporală și peste 90% din compoziția sângelui. Deși nu există un consens în privința cantității optime de apă pe care ar trebui să o consumăm zilnic, în general sunt recomandate 8 pahare de apă pe zi.
Printre motivele pentru care apa este vitală se numără următoarele:
Potrivit noului studiu, consumul redus de apă este asociat cu un risc mai crescut de apariție și agravare a insuficienței cardiace.
Experții de la National Institutes of Health din SUA au monitorizat aproape 16.000 de persoane de vârstă mijlocie pe o perioadă de 25 de ani. Astfel, ei au descoperit că persoanele cu niveluri crescute ale sodiului seric, ca urmare a consumului insuficient de apă, prezintă un risc mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă.
Iar rezultatele s-au menținut și după ce au fost luați în calcul factori de risc implicați de obicei în apariția acestei afecțiuni, precum vârsta, nivelul crescut al glicemiei, valorile mari ale tensiunii arteriale și ale colesterolului, indicele de masă corporală ridicat, fumatul sau sedentarismul.
Hidratarea cu 8 pahare de apă pe zi joacă un rol foarte important pentru starea generală de sănătate. Dar vedem acum că apa este vitală cu precădere pentru inimă. Trebuie să acordăm mai mare atenție hidratării, a declarat dr. Natalia Dmitrieva.
Insuficiența cardiacă este o afecțiune a inimii care afectează, oficial, 1-2% din populație. Cu toate acestea, cifra reală a bolnavilor în populația generală ar putea fi de peste 4%. Această diferență poate fi o consecință a cazurilor diagnosticate greșit, ca urmare a simptomelor puse pe seama procesului normal de îmbătrânire sau a altor afecțiuni (boală pulmonară obstructivă cronică, hipertensiune pulmonară, obezitate etc.), a lipsei de adresabilitate a pacientului la medic sau a accesului limitat la investigații imagistice.
De regulă, insuficiența cardiacă este o boală asociată cu vârsta înaintată. Se estimează că, după vârsta de 65 de ani, 10 persoane din 1.000 vor dezvolta insuficiență cardiacă.
Însă tot mai multe studii arată că și persoanele cu vârste mai tinere se pot confrunta cu această afecțiune.
Boala evoluează în timp și, chiar dacă nu poate fi vindecată, simptomele pot fi ținute sub control cu tratament specific. Printre manifestările insuficienței cardiace se numără:
Potrivit Societății Române de Cardiologie, la nivelul anului 2018, aproximativ 4,7% dintre românii cu vârsta de peste 35 de ani sufereau de insuficiență cardiacă. Iar prevalența acestei afecțiuni este în creștere la noi în țară, ca urmare a faptului că populația României se află într-un proces de „îmbătrânire” – aproximativ un sfert dintre români au vârsta peste 60 de ani.
Se estimează că anual sunt diagnosticate în România 45.000 de noi cazuri de insuficiență cardiacă, adică 5 cazuri noi în fiecare oră.
Mai îngrijorător însă este faptul că mulți oameni nu cunosc simptomele și nici nu se adresează regulat medicului cardiolog, astfel că 9 din 10 pacienți nici măcar nu știu că suferă de insuficiență cardiacă.
Sursa: https://www.escardio.org/Congresses-Events/ESC-Congress