Deși consemnată de mai bine de o sută de ani, endometrioza este în continuare o patologie controversată. Pacientele care suferă de endometrioză se confruntă cu dificultăți majore, cauzate atât de simptomele bolii, cât și de lipsa de informații corecte din cadrul sistemului medical.
Dacă ne gândim că media pentru diagnosticarea bolii variază între șapte și zece ani, am putea concluziona că vorbim despre o boală cvasi-necunoscută, ceea ce este fals. Majoritatea persoanele care suferă de endometrioză trec prin multiple operații și primesc informații eronate despre natura bolii, precum și justificări pentru necesitatea operațiilor multiple, care nu sunt fundamentate pe o realitate științifică actuală.
De ce este endometrioza înconjurată de această aură de misticism? Există mai multe teorii cu privire la originea bolii, iar în funcție de teoria la care se aderă, abordarea bolii va fi diferită.
Atât în mediul online, cât și în lumea medicală circulă anumite mituri despre endometrioză care generează probleme semnificative pentru pacienți.
Endometrioza este endometru – FALS
Printre cele mai frecvente mituri despre endometrioză este acela conform căruia endometrioza reprezintă țesut endometrial diseminat prin corp odată cu menstruația.
Aceasta este teoria menstruației retrograde elaborată de Dr. John Sampson în 1921, în baza studiului a 23 de cazuri. Teoria menstruației retrograde spune că, în timpul menstruației lunare, mucoasa uterină nu părăsește corpul, ci se reîntoarce în corp prin intermediul trompelor uterine, unde se poate implanta și așeza pe diferite zone și organe, determinând dezvoltarea endometriozei.
Odată atașate și implantate, aceste celule acționează precum endometrul în timpul menstruației, se „elimină” și sângerează.
Această teorie s-a dovedit a fi incorectă din lipsă de dovezi științifice. Nu există nicio dovadă că celulele endometriale prezente în lichidul peritoneal în timpul menstruației se pot atașa și invada suprafața peritoneală. Însă, cu toate acestea, în prezent este în continuare cea mai acceptată teorie.
Histerectomia (îndepărtarea uterului) vindecă endometrioza – FALS
Acest mit este în strânsă legătură cu teoria mai sus menționată. Se presupune că în absența menstruației endometrioza care este țesut endometrial nu se mai poate răspândi prin corp.
În fapt, leziunile de endometrioză sunt localizate în vecinătatea diverselor organe, afectându-le chiar și după înlăturarea uterului.
Singura manifestare a bolii pentru care se indică histerectomia este adenomioza difuză în cazul în care simptomele sunt greu de suportat.
Tratamentele hormonale (estroprogestative, preparate ce conțin doar progesteron, medicația care induce menopauza) vindecă sau stopează endometrioza – FALS
Această teorie are la bază ideea că endometrioza este o boală dependentă de estrogen, iar prin inducerea unei stări hipoestrogenice, țesuturile de endometrioză vor fi private de „combustibil”.
De fapt, studiile au arătat că țesuturile endometriozice produc estrogen în mod independent. Mai mult, efectele adverse ale stării hipoestrogenice pot fi dezastroase pentru corp.
Aceste tratamente se adresează exclusiv simptomelor, îmbunătățindu-le în unele cazuri, fără să afecteze în vreun fel leziunile endometriozice.
Sarcina vindecă endometrioza – FALS
Această recomandare se bazează pe observații limitate de la începutul secolului XX ale cazurilor în care simptomele de endometrioză se atenuau pe perioada sarcinii.
Endometrioza este o boală specifică femeilor aflate la vârstă reproductivă – FALS
În realitate însă, endometrioza afectează o categorie mult mai largă, fiind fie nediagnosticată, fie diagnosticată greșit. Una dintre teoriile referitoare la originile endometriozei demonstrează faptul că endometrioza are drept cauză un defect genetic cu care ne naștem și care în timp, la femei, atunci când ajung la pubertate, sub influența estrogenului, se activează, cauzând dureri.
În cele mai multe cazuri, durerile de diferite feluri apar odată cu sau după primele menstruații. Sunt însă și cazuri când durerea pelvină apare înainte de menstruație. Corect ar fi să spunem că nu se știe când debutează cu exactitate simptomele endometriozei, asta pentru că simptomele sunt ignorate.
Despre endometrioza înainte de menstruație, nu se știu multe lucruri; deși a fost raportată în câteva cazuri, incidența ei ar fi putea fi mai mare dacă ar fi inclusă pe lista diagnosticelor la această categorie de vârstă.
Endometrioamele sunt entități singulare ce pot fi rezolvate printr-o intervenție chirurgicală simplă – FALS
Cele mai recente studii au arătat faptul că endometrioamele doar rareori sunt entități singulare. De fapt, de cele mai multe ori, ele se asociază cu aderențe și leziuni profunde de endometrioză.
Chirurgul trebuie întotdeauna să aibă în vedere acest aspect, atât pentru a evita surprizele intraoperatorii, dar și pentru a putea rezolva într-o singură operație toate implicațiile bolii.
Așadar, ce este endometrioza de fapt, de ce este atât de greu de diagnosticat și cum se tratează? Teoria care este susținută de dovezi științifice este teoria Mulleriană.
Conform acesteia, endometrioza este cauzată de un defect de dezvoltare în timpul stadiului embrionar al celulelor primitive care migrează și suferă o diferențiere pentru a forma organele pelvine.
Aceste celule fie conțin resturi de endometrioză, fie au capacitatea de a se transforma sub influența estrogenului la pubertate.
Teoria Mulleriană este demonstrată de studii, atât prin analiza histopatologică a specimenelor după intervențiile chirurgicale, care confirmă faptul că endometrioza nu este țesut endometrial, cât și de faptul că a fost identificat țesut endometrial ectopic în urma autopsiei fetale.
Teoria Mulleriozei susține că endometrioza se formează în timpul dezvoltării fetale, ceea ce pare a fi susținut de dovezile menționate anterior.
Pentru a putea fi pus un diagnostic corect, medicul trebuie să fie familiarizat cu boala, trebuie să recunoască manifestările acesteia. Faptul că simptomatologia este diversă și imită o serie de alte patologii este un alt factor care contribuie la întârzierea diagnosticului corect.
Simptomele trebuie privite în ansamblu, istoricul medical al pacientei este foarte important, precum și consultul de specialitate care va confirma sau infirma suspiciunea de endometrioză.
De cele mai multe ori, femeile care suferă de endometrioză vor trece prin operații multiple și vor fi informate că endometrioza recidivează indiferent de gesturile chirurgicale întreprinse. De fapt, aceste operații vor fi de cele mai multe ori incomplete, realizate prin arderea țesuturilor, iar implanturile profunde de endometrioză nu vor fi adresate. Stadiul bolii va fi același ca și înainte de intervenție.
Tratamentul de elecție al endometriozei, despre care statisticile dovedesc faptul că scade semnificativ rata de recurență, este operația prin excizie. Aceasta presupune îndepărtarea leziunilor profunde, nu arderea lor, iar ca și complexitate, acest gen de intervenție rivalizează, dacă nu chiar egalează neurochirurgia.
Niciuna dintre recomandările enumerate mai sus nu reprezintă o opțiune viabilă pentru tratarea endometriozei, în special atunci când ne referim la endometrioza profundă.
Este important ca pacientele să se informeze corect pentru a putea filtra informația și a alege în cunoștință de cauză atunci când li se propune o variantă de tratament sau alta.