5 semne ale inflamației care indică existența unei boli. Ce afecțiuni provoacă inflamații în corp

Cele 5 semne ale inflamației nu trebuie ignorate, ci semnalate cât mai curând medicului. În multe situații, aceste semne ale inflamației pot sugera exista unei afecțiuni. Printre acestea, o infecție acută, o boală de piele, tulburări digestive sau reumatice.

În plus, aceste semne ale inflamației îl pot „ghida” pe medic în stabilirea unui diagnostic corect. Motiv pentru care este indicat să nu le ignori dacă persistă sau se agravează în timp!

De ce apare inflamația în corp

Inflamația este un răspuns biologic al corpului atunci când se confruntă cu o infecție – cu virusuri, bacterii, fungi, paraziți.

Recomandări

Revitalizează-ți Corpul și Mintea: Masajul Deep Tissue la Embrace Holistic Healing Spa

Cum influențează alimentația echilibrul hormonal al femeii și șansele ei de a deveni mamă

Uneori, procesul inflamator poate fi silențios, fără să dea niciun fel de simptom. Alteori însă, inflamația poate determina apariția unor simptome.

Este important de menționat însă că inflamația face parte din procesul de vindecare și de multe ori nu este un motiv de îngrijorare. Totuși, atunci când inflamația devine cronică, deci se manifestă pe termen lung, există motive să vă prezentați cât de curând la medic pentru o consultație, deoarece poate exista posibilitatea unei afecțiuni ce necesită tratament.

Așadar, acordați atenție acestor semne ale inflamației.

Care sunt cele 5 semne ale inflamației

Cele mai întâlnite semne ale inflamației sunt:

• Durerea – pot fi prezente mialgii sau senzație de înțepenire a articulațiilor, precum și sensibilitate la atingere în anumite zone inflamate
• Febra – când țesuturile sunt inflamate, pielea devine fierbinte la atingere, deoarece există un flux sanguin mai ridicat în acele zone. De exemplu, persoanele care suferă de artrită pot prezenta articulații inflamate care sunt calde sau fierbinți la atingere, iar cele care au diverse infecții pot prezenta febră.
• Roșeața – tot datorită sângelui care este redirecționat de celulele albe în zonele cu probleme apare roșeața pielii.
• Umflăturile – tumefierea sau umflătura este un semn frecvent al inflamației și apare datorită acumulării de fluide determinate de celulele albe, care sprijină procesul de recuperare.
• Pierderea funcționalității – un astfel de exemplu este incapacitatea unei articulații de a-și exercita funcția ca urmare a artritei. Sau senzația de lipsă de aer, ca urmare a unei infecții virale sau bacteriene ce determină inflamarea țesuturilor pulmonare.

Alte semne ale inflamației, mai ales când cauza este o boală severă, sunt: oboseala, epuizarea, frisoanele sau, în cel mai rău caz, sepsisul – adică infecția generalizată în sânge, care poate duce la numeroase complicații, inclusiv la deces, dacă nu se iau urgent măsuri terapeutice.

Boli care pot cauza inflamații

La baza tuturor acestor simptome stă furtuna de citokine. Altfel spus, inflamația este modalitatea prin corpul încearcă să scape de problemă, prin producerea de celule albe (leucocite) și alte substanțe care „vin la luptă”.

Aceste citokine proinflamatorii duc la creșterea fluxului sanguin în regiunea afectată, în scopul vindecării, dar pot în același timp să declanșeze apariția anumitor simptome.

Există și situații când acest răspuns imun este declanșat inadecvat, cum este cazul bolilor autoimune. În acest caz, corpul își atacă singur țesuturile sănătoase, considerând, în mod eronat, că este supus unei infecții.

Inflamația poate fi cronică (se manifestă gradual, în timp, simptomele sunt vagi) sau acută (apare spontan și simptomele sunt mai agresive).

Dintre afecțiunile ce pot determina inflamație cronică amintim:

• Artrita reumatoidă
• Lupus
• Artrita psoriazică
• Astmul
• Periodontita
• Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă)

Dintre afecțiunile ce pot determina inflamație acută amintim:

• Infecția cu noul coronavirus (COVID-19)
• Bronșita
• Unghia încarnată
• Gripa
• Dermatita
• Sinuzita
• Loviturile puternice sau zgârieturile ori tăieturile profunde

Cum se tratează inflamațiile

Printre cele mai frecvente medicamente folosite pentru ameliorarea simptomelor declanșate de inflamații se numără antiinflamatoarele nonsteroidiene (exemple: ibuprofen, naproxen, meloxicam, celecoxib) și corticosteroizii (exemple: prednison, hidrocortizon, dexametazonă, fludrocortizon).

Deși astfel de medicamente pot fi luate fără rețetă de la medic, vă recomandăm să cereți opinia specialistului înainte de a vi le administra, deoarece prezintă și reacții adverse sau contraindicații.

De exemplu, antiinflamatoarele luate pe termen lung sunt asociate cu ulcer la stomac, hemoragie digestivă, risc mai crescut de infarct sau accident vascular cerebral. Totodată, sunt contraindicate pacienților cu astmă sau probleme renale, deoarece pot înrăutăți simptomele.

În cazul corticosteroizilor există riscul de infecții fungice (cum este cazul inhalatoarelor), de aceea este indicată clătirea gurii cu apă după folosirea unui astfel de medicament.

Alte reacții adverse ce pot apărea în urma administrării de corticosteroizi pot fi: creșterea în greutate, tulburările de dispoziție, învinețirea cu ușurință, vederea în ceață sau dublă, rezistența scăzută la infecții, umflarea feței, acneea, nervozitatea, insomnia, retenția de apă, hipertensiunea, creșterea excesivă a părului corporal sau creșterea glicemiei.

De asemenea, folosirea pe termen lung a acestor medicamente este asociată cu un risc mai crescut de sindrom Cushing, osteoporoză, ulcer și boli de inimă.

Trebuie menționat însă că aceste medicamente nu vindecă afecțiunea de bază care a dus la declanșarea inflamației. De aceea este important să vă prezentați la medic pentru un diagnostic corect și un tratament în consecință.

Importanța alimentației în ameliorarea inflamațiilor

Dieta are un rol foarte important în ameliorarea inflamațiilor. Peștele, fructele, legumele, cerealele integrale și uleiul de măsline pot influența nivelul inflamației sistemice din organism. Astfel, simptomele specifice poliartritei reumatoide – durerea articulațiilor mici (mâini, picioare), redoarea matinală (înțepeneală) – pot fi calmate printr-un regim alimentar antiinflamator.

Pacienții cu poliartrită reumatoidă au niveluri crescute de citokine proinflamatorii, care stimulează inflamația. Grăsimile polinesaturate, în special acizii grași Omega 3, ajută la supresia acestor citokine și a altor substanțe cu rol proinflamator.

Aceste grăsimi sănătoase contribuie atât la reducerea riscului cardiovascular, scad nivelul LDL colesterolului și al trigliceridelor serice, cât și la scăderea inflamației (prezența dislipidemiei stimulează procesul inflamator), spune dr. Ciucu Andreea.

Somonul, heringul, sardinele și anșoa au cel mai mare conținut de acizi grași polinesaturați. Însă o atenție sporită trebuie acordată modului de preparare. Nu exagerați cu temperatura, deoarece poate distruge până la jumătate din cantitatea de acizi grași.

Societatea Americană de Cardiologie recomandă consumul de pește de două ori pe săptămână, dar dacă nu vă place gustul puteți încerca nuci, ulei de rapiță sau de soia.

Nutriționiștii recomandă adăugarea de puțină culoare în alimentația zilnică. De ce oare?

Flavonoidele și carotenoidele sunt substanțele care dau culoare alimentelor, având totodată puternic efect antioxidant (cu rol important în combaterea procesului  inflamator).

Printre fructele și legumele cu un conținut bogat în antioxidanți sunt: afinele, murele, sucul natural de fructe, cartofii dulci, morcovii, roșiile, ardeii, portocalele, broccoli şi pepenele, adaugă medicul.

Alegând o alimentație colorată natural, vă asigurați o alimentație variată (fructe, legume), precum și o dietă echilibrată.

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a evidențiat scăderea valorii proteinei C reactive (marker al inflamației, valori corelate cu activitatea bolii și răspunsul la tratament) la subiecții care au consumat cantități mai mari de cereale integrale: fulgi de ovăz, orez brun și orz.

Pastele integrale și pâinea integrală – elemente ale dietei mediteraneene – au un conținut crescut de seleniu, antioxidant cu efect antiinflamator. S-a observat că unii pacienți cu poliartrită reumatoidă au un nivel scăzut de seleniu, explică medicul reumatolog.

Dieta bogată în cereale integrale (versus carbohidrații rafinați – pâine albă, orez alb) asigură un control mai bun al greutății corporale, în condițiile în care scăderea în greutate sau menținerea unei greutăți optime asigură o mai bună funcționalitate articulară.