Medicamentele antivirale: cum acționează, ce infecții tratează, posibile reacții adverse, diferența dintre antivirale și antibiotice

Medicamentele antivirale ajută organismul să lupte cu diverse tipuri de virusuri, ameliorând totodată simptomele și scurtând durata bolii. De asemenea, aceste medicamente pot avea și rol preventiv: reduc riscul de a contracta sau transmite virusuri precum HIV sau virusul herpes simplex.

Află mai jos cum acționează și ce afecțiuni tratează medicamentele antivirale, modul corect de administrare, diferența dintre antivirale și antibiotice și ce reacții adverse pot apărea.

Ce sunt virusurile și cum se transmit

Virusurile sunt agenți patogeni infecțioși care se dezvoltă și se multiplică la nivel celular. Acestea prezintă niște receptori care permit atașarea lor de celulele sănătoase din organism.

Recomandări

Ce reacții adverse are Favipiravir, medicamentul care poate fi luat acasă pentru COVID

Azitromicina, inutilă și riscantă. Ce prevede noul protocol de tratament COVID

Odată ajunse în corp, virusurile se multiplică și astfel apar simptomele. Există însă și virusuri latente, care rămân în organism și nu se multiplică, fiind activate doar în anumite condiții, cum ar fi, de exemplu, imunitatea scăzută, anumite tratamente sau, din contră, întreruperea unui tratament cu antivirale.

Un virus latent nu se transmite (deci persoana purtătoare nu este contagioasă). În schimb, când virusul se activează, persoana purtătoare îl poate transmite mai departe.

Modul în care se transmit virusurile diferă. Unele pot fi transmise prin sânge, urină, materii fecale, spermă, salivă sau vomă (Ebola, hepatita). Altele se transmit prin înțepături de insecte (virusul malariei, West Nile) sau mușcături de animal (virusul rabiei). În vreme ce altele se pot transmite pe calea aerului (COVID, gripă, răceală) sau prin contact piele-pe-piele (prin contact sexual sau sărut, de exemplu, cum ar fi virusul HPV, virusul herpes simplex, virusul Epstein-Barr).

Cum funcționează și ce afecțiuni tratează medicamentele antivirale

Medicamentele antivirale funcționează diferit, în funcție de virusul vizat. Principiul este însă același: blochează receptorii de pe suprafața virusurilor, astfel încât acestea să nu se mai poată lega de celulele sănătoase din corp. De asemenea, antiviralele pot reduce încărcătura virală (cantitatea de virus) din corp.

Majoritatea infecțiilor virale trec de la sine, fără ajutorul medicamentelor antivirale. Există însă și situații când poate fi necesară prescrierea acestor medicamente, cum ar fi o afecțiune cronică sau o infecție virală cu potențial fatal. Printre infecțiile virale care necesită tratament antiviral se numără:

• Infecția cu virusul SARS-CoV-2 (COVID-19)
• Ebola
• Infecția cu virusul gripal
• Infecția cu virusul hepatitei B sau C
• Infecția cu virusul herpes simplex (VHS)
• Infecția cu virusul HIV

Medicamentele antivirale au scopul de a ușura simptomele și durata bolii, dar și de a elimina mai rapid virusul din organism. În cazul infecțiilor cu HIV, herpes, hepatită, care sunt afecțiuni cronice, antiviralele nu elimină virusul din corp, dar îl inactivează (deci îl aduc în stadiul de latență, când nu mai este contagios și nici nu mai provoacă simptome).

De asemenea, antiviralele pot ajuta și la prevenirea infectării sau transmiterea anumitor virusuri. De exemplu, anumite antivirale administrate în timpul sarcinii reduc riscul ca mama purtătoare a virusului HIV să îl transmită mai departe fătului.

Totodată, antiviralele luate zilnic pot reduce riscul de contractare sau transmitere a virusului HIV sau al virusului herpes simplex. Datele arată că administrarea de antivirale în primele 72 de ore de la contactul cu o persoană infectată cu HIV poate reduce riscul de infectare.

Iar în cazul gripei, s-a demonstrat că antiviralele administrate în primele 48 de ore de la expunere ar putea preveni îmbolnăvirea.

În schimb, antiviralele intens pentru tratamentul COVID (remdesivir, favipiravir, molnupiravir, paxlovid) nu se folosesc ca să nu faci boala, adică preventiv. În schimb, pot fi folosite în primele zile de boală la cei cu forme ușoare sau medii, în speranța de a scurta durata bolii. Însă nici acestea nu reduc semnificativ mortalitatea prin COVID. Motiv pentru care tratamentul pentru COVID se instituie doar în cadrul spitalului, de către un medic specialist, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Cum se administrează medicamentele antivirale

Majoritatea antiviralelor se administrează pe cale orală, deci sunt comercializate sub formă de comprimate. Există însă și medicamente antivirale care se administrează injectabil (în mușchi), intravenos (perfuzii), cutanat (creme, unguente, geluri), în ochi (sub formă de picături) sau prin inhalare.

Durata tratamentului cu antivirale depinde de tipul de medicament și de afecțiune. Poate fi necesar un tratament cu comprimate timp de 7 zile sau o singură perfuzie. Doar medicul decide acest lucru.

În cazul afecțiunilor virale cronice, cum este HIV, medicamentele antivirale se iau toată viața, pentru a ține virusul în stare latentă și a nu-l transmite mai departe.

Care este diferența dintre antibiotice și antivirale

Între antibiotice și antivirale există o mare diferență, și anume că primele sunt destinate infecțiilor produse de bacterii, în vreme ce antiviralele sunt folosite pentru tratamentul infecțiilor cauzate de virusuri.

Bacteriile se multiplică de obicei în afara celulelor, motiv pentru care sunt recomandate antibioticele, nu antiviralele. În schimb, virusurile se dezvoltă în interiorul celulelor și din acest motiv sunt necesare antivirale specifice. Trebuie menționat însă că există cu mult mai multe virusuri decât antivirale disponibile, motiv pentru care unele infecții virale, printre care și COVID-19, sunt mai greu dacă nu chiar imposibil de tratat.

Gripa, răceala și bronșita sunt exemple de infecții peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice!

Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:

• nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;
• ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea post-antibiotică, candidoze etc.

În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli, care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.

Efectele nedorite ale antibioticelor

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite, printre care diareea, balonarea, indigestia, candidoza și scăderea imunității.

Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va fi nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; în unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.

Antibioticele trebuie administrate doar în cazuri de infecții bacteriene, dovedite clar prin analize de laborator. Analizele de sânge, exsudatul faringian, nazal, urocultura etc. vor identifica tipul de bacterie prezentă în corp, iar antibiograma stabilește sensibilitatea bacteriei la antibioticele testate.

Exemple de afecțiuni care pot necesita tratament cu antibiotice:

• infecție cu streptococ
• infecția tractului urinar
• infecția cu E. coli, Salmonella, Shigella, Clostridium difficile
• infecția cu stafilococul auriu
• gonoreea
• chlamydia
• vaginoza bacteriană
• sifilisul
• tuberculoza
• pneumonia pneumococică
• meningita bacteriană
• botulism
• tetanos
• holera
• boala Lyme
• tusea convulsivă

Ce reacții adverse poate avea tratamentul cu medicamente antivirale

Reacțiile adverse apărute în urma administrării medicamentelor antivirale depind de tipul de antiviral, de doză, dar și de fiecare organism în parte. Acestea pot consta în:

• Tuse
• Gură uscată
• Diaree
• Amețeală
• Oboseală
• Dureri de cap
• Insomnie
• Dureri musculare
• Dureri articulare
• Greață
• Vărsături
• Iritații pe piele

În privința favipiravir, un antiviral intens promovat pe rețelele de socializare pentru tratamentul COVID, medicii atrag atenția că poate avea efect teratogen, adică poate cauza malformații congenitale. Din acest motiv, în studiile cu acest medicament, participanții au folosit mijloace de contracepție în timpul tratamentului.

De asemenea, acest antiviral poate afecta sever ficatul (crescând alarmant nivelul transaminazelor și al acidului uric), motiv pentru care nu este indicat ca tratament pe termen lung (mai mult de 7 zile) și nu trebuie luat fără recomandarea medicului și fără supraveghere medicală.