Anxietatea socială este un concept ce a căpătat noi valențe în contextual epidemic actual. Un nou articol publicat în jurnalul științific Journal of Social and Clinical Psychology examinează impactul pe care anxietatea socială îl poate avea asupra capacității unei persoane de a avea o relație romantică sănătoasă.
Rezultatele sugerează că, deși persoanele anxioase din punct de vedere social sunt mai susceptibile să respingă ideea de romantism din viețile lor, acest lucru se poate datora altor factori decât anxietatea lor, cum ar fi depresia subiacentă sau alte probleme psihologice.
Pentru a înțelege mai bine modul în care anxietatea socială afectează relațiile romantice, cercetătorii au recrutat 888 de adulți care se aflau la momentul respectiv în relații monogame pentru a participa la un studiu desfășurat online. În studiu, cercetătorii au cerut oamenilor să completeze o serie de șase scale psihologice:
Scala de evaluare a relației: o scară de auto-evaluare cu șapte articole care măsoară satisfacția relației prin intermediul unui set de întrebări precum „Cât de bine îți satisface partenerul nevoile?” (1 = deloc, 7 = foarte bine).
Scala de anxietate a interacțiunii sociale: măsoară la rândul ei 19 elemente care evaluează nivelul de suferință al indivizilor în timpul contactului interpersonal. Întrebările abordează îngrijorările indivizilor privind performanța socială scăzută și gândurile negative din interacțiunile sociale și sunt evaluate de la zero la patru ( unde 0 = deloc și 4 = extrem).
Scala Zung Self-report Depression: O scală de auto-evaluare compusă din 20 de elemente care măsoară semnele psihologice, emoționale și fiziologice ale depresiei prin intermediul unor afirmații de tipul: „Mă simt descurajat și trist”, care sunt evaluate de la unu la patru (unde 1 = în cea mai mică parte a timpului și 4 = în cea mai mare parte a timpului).
Scala de încredere Dyadic: o măsură de 8 elemente care joacă un rol esențial în abilitatea de a te încrede în partenerul de cuplu, definită sub forma onestității, intențiilor bune și bunătatea partenerului (de exemplu, „Simt că pot avea încredere totală în partenerul meu”).
Lista de evaluare a sprijinului interpersonal: o scară compusă din 40 de elemente care evaluează percepția unui individ cu privire la disponibilitatea sprijinului social în situații de suferință (de exemplu: „Nu există nimeni care să mă ajute să mă simt confortabil să vorbesc despre probleme mele personale, intime”).
Scala angajamentului: o versiune elaborată compusă din 15 concepte care măsoară percepțiile cu privire la sprijinul social primit pe parcursul unor evenimente stresante.
Cercetătorii au descoperit că atât anxietatea socială, cât și depresia au indicat o satisfacție mai mică a relației, sprijinului social și încrederii în partener. Cu alte cuvinte, este posibil ca persoanele anxioase din punct de vedere social să aibă o motivație mai mare pentru a rămâne angajate într-o relație romantică, chiar dacă nu se pot angaja întotdeauna în comportamente de promovare a intimității care extind longevitatea relației. Dorința și motivația de a continua relația există, însă „instrumentele” care să îi ajute să aibă o relație înfloritoare s-ar putea să nu le fie tot timpul la îndemână.
Cercetătorii au aprofundat, de asemenea și asocierea dintre anxietatea socială și satisfacția relației, explorând legătura acesteia cu depresia comorbidă, descoperirile lor fiind interesante pentru știință. Când au început să analizeze doar anxietatea socială, au descoperit că aceasta este corelată cu o serie de dificultăți în relațiile romantice, inclusiv o satisfacție mai mică a relației, o încredere mai mică în partener și o disponibilitate mai scăzută de a acorda și primi sprijin social.
Cercetătorii cred că descoperirile lor pot ajuta clinicienii să dezvolte planuri de tratament mult mai bune pentru a diminua anxietatea socială pe viitor, astfel încât cei care suferă de anxietate socială să poată menține relații de iubire sănătoasă.