Bolile autoimune: când sistemul imunitar nu luptă pentru tine, ci împotriva ta

  • Publicat:
Bolile autoimune: când sistemul imunitar nu luptă pentru tine, ci împotriva ta
Sursa foto: Shutterstock

Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar reacționează necorespunzător, nu recunoaște amenințările reale și începe să atace însuși organismul. De asemenea, există situația în care sistemul imunitar nu atacă țesuturile corpului, dar nici nu recunoaște inamicii reali, devenind aproape inactiv și lăsând corpul vulnerabil.

Cauzele bolilor autoimune sunt neclare, dar mulți cercetători suspectează că o combinație de moștenire genetică și factori de mediu poate contribui la creșterea riscului de a dezvolta aceste boli. De exemplu, ADN-ul oferă informații necesare celulelor pentru rolul și sarcinile lor, iar în momentul în care informația genetică este greșită, fiind în principal moștenită ereditar, oferă coordonate distructive. Astfel, celulele ajung să atace țesuturile corpului, în loc să atace factorii agresori.

Adesea, boala debutează în perioada fertilă la femei, adică între 15 și 44 de ani, iar la bărbați în jurul vârstei de 40 de ani. Unele boli autoimune sunt mai frecvente în cadrul anumitor grupuri etnice. De exemplu, lupusul afectează mai mulți afro-americani și hispanici decât caucazieni. Anumite boli autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și lupusul, apar în familii și se moștenesc.

Cele mai cunoscute exemple care pot fi încadrate în categoria bolilor autoimune sunt:

În ce privește tratarea bolilor, conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători condusă de Anja Werner de la Catedra de Genetică de la Universitatea Friedrich-Alexander din Nurnberg, s-a demonstrat că îndepărtarea temporară a celulelor B, ce declanșează substanțe mesagere și autoanticorpi, poate opri evoluția bolii. Conceptul poate fi în viitor o piatră de temelie în combaterea bolilor autoimune.

Mai multe detalii despre bolile autoimune aflăm de la dr. Rareș Simu, medic specialist în boli autoimune, alergologie și imunologie.

Cauzele și simptomele bolilor autoimune

CSÎD: Ce se întâmplă în corp atunci când suferim de o boală autoimună?

Dr. Rareș Simu: O boală autoimună apare atunci când mecanismele de control ale sistemului imun se dereglează, iar acesta nu mai recunoaște propriile structuri ale organismului și începe să le atace, confundându-le cu factori agresori care trebuie neutralizați. Imunitatea este un fenomen normal, în timp ce bolile autoimune rezultă din perturbarea funcționalității sistemului imunitar.

Răspunsul imun al organismului generat față de structurile proprii normale este o dereglare care implică pierderea abilității sistemului imunitar de a face deosebirea între ceea ce este propriu și ceea ce este străin organismului.

Trebuie subliniată sintagma „structurile proprii normale” deoarece în cazul cancerului lucrurile stau diferit. Aici există structuri proprii ale organismului, dar care nu mai au un aspect normal, precum celulele canceroase. În mod normal ele ar trebui îndepărtate de către sistemul imunitar, dar acesta nu mai recunoaște anormalitatea celulelor și de aceea nu luptă împotriva lor.

CSÎD: Cum se manifestă bolile autoimune?

Dr. Rareș Simu: În general bolile autoimune au un tablou foarte divers, în funcție de tipul bolii, de organul sau sistemul afectat. De exemplu, diabet zaharat când este afectat pancreasul, hepatita când este afectat ficatul, sindromul nefrotic sau insuficiența renală când sunt afectați rinichii, hipo- sau hipertiroidie când este afectată tiroida, artrita când este afectat cartilajul articular etc.

Pe lângă manifestările specifice există și manifestări generale, comune tuturor bolilor autoimune:

  • oboseala
  • erupțiile cutanate
  • durerile articulare
  • durerile musculare
  • manifestările inflamatorii
  • anemia
  • tulburările de concentrare și atenție
  • unghii sfărâmicioase (fanere friabile)

Cine e la risc să dezvolte boli autoimune

CSÎD: Care sunt factorii ce pot să crească riscul de boli autoimune?

Dr. Rareș Simu: Factorii de risc pentru bolile autoimune țin în primul rând de bagajul genetic. În familiile în care există un pacient diagnosticat cu o boală autoimună, riscul ca și alți membrii să dezvolte o astfel de afecțiune este mult mai mare decât într-o familie fără astfel de antecedente.

O influență mare se acordă, la ora actuală, factorilor de mediu. Infecțiile cu anumite bacterii sau virusuri, expunerea la diverse substanțe chimice, consumul de alcool, fumatul, anumite medicamente sunt incriminate în favorizarea declanșării unei boli autoimune.

CSÎD: Ce tip de persoană este mai predispusă la astfel de afecțiuni?

Dr. Rareș Simu: Bolile autoimune sunt caracteristice populației tinere, dar pot să apară chiar și la copilul mic. Acestea apar la copii, adolescenți și adulți tineri, până în 40-50 de ani, tocmai pentru că este vorba despre o reacție exagerată a sistemului imunitar. Așadar, acesta trebuie să fie capabil să producă o reacție puternică, lucru care, de obicei, nu se mai întâmplă la vârsta a treia.

Majoritatea bolilor autoimune sunt mai frecvente la femei, la persoanele cu obezitate sau la pacienții care suferă și de alte dereglări ale sistemului imunitar – de exemplu, sindroame imunodeficitare primare.

Bolile autoimune, greu de diagnosticat

CSÎD: Cum se aplică diagnosticul pentru bolile autoimune? Există mai multe feluri de a diagnostica aceste boli?

Dr. Rareș Simu: Bolile autoimune se diagnostichează foarte greu pentru că ele au un tablou clinic foarte complicat. Mai mult, patologia este foarte diversă, putând afecta orice organ sau aparat al organismului. În anumite afecțiuni nu există analize specifice și atunci diagnosticul se pune pe tabloul clinic și pe evoluția bolii, ceea ce necesită supravegherea în timp.

În alte boli autoimune diagnosticul se pune atât pe baza tabloului clinic, cât și pe baza examinărilor paraclinice. De exemplu, în cazul lupusului eritematos sistemic există anumite criterii clinice (simptome, semne) și anumite analize de laborator care pot orienta medicul spre acest diagnostic.

Însă trebuie să fie prezente cel puțin 4 dintre aceste criterii pentru a putea pune diagnosticul cu certitudine, nu există o singură analiză care să dea un diagnostic clar.

Trebuie, de asemenea, interpretată în mod repetat evoluția rezultatelor analizelor. Câteodată, în faza de debut, unele boli au simptome din lupus, din dermatomiozită și din poliartrită. Este un amalgam de semne care îngreunează diagnosticul.

Pentru un diagnostic corect este nevoie de o foarte bună interpretare, atât a tabloului clinic, dar și paraclinic. Diagnosticul cât mai precoce este esențial pentru o evoluție favorabilă a bolii.

Terapii biologice eficiente pentru bolile autoimune

CSÎD: Ce tratamente sunt indicate în bolile autoimune?

Dr. Rareș Simu: Din păcate, majoritatea bolilor autoimune nu se pot vindeca. Încurajator pentru pacienți este faptul că ele au o evoluție lentă, influențată doar de unii factori externi, la care pot fi atenți, astfel încât boala să nu se agraveze.

La ora actuală pacienții pot ține sub control bolile autoimune cu antiinflamatoare și cu imunomodulatoare (medicamente care modulează răspunsul imun: cortizon, imunosupresoare).

Cele mai eficiente și moderne tratamente sunt reprezentate de terapiile biologice. Acestea constau în anumite molecule sintetizate în laborator care intervin la un anumit nivel al răspunsului imun, blocând dezvoltarea răspunsului inflamator caracteristic bolilor autoimune.

Cele mai cunoscute terapii de acest gen sunt cele cu anticorpi monoclonali utilizați în poliartrita reumatoidă, bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică), lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă, spondilita anchilozantă.

Prevenția bolilor autoimune: mișcare zilnică, alimentație sănătoasă, gândire pozitivă

CSÎD: Pot fi prevenite bolile autoimune?

Dr. Rareș Simu: Aici punem pe primul plan modul de viață, de gândire, de interacțiune cu ceilalți. Stresul, spre exemplu, este un factor agravant major. Multe dintre aceste boli se declanșează în urma unei traume emoționale.

Profilaxia nu se adresează strict vreuneia dintre boli, ci sistemului imunitar în ansamblu. Trebuie să aplicăm principiile de viață sănătoasă pe care le știm cu toții.

Pe primul plan este modul nostru de a gândi, de a acționa, modul cum ne este organizată viața. Trebuie să avem liniște, trebuie să ne bucurăm, trebuie să iubim, trebuie să dăruim, trebuie să avem încredere în forțele proprii, să avem acea gândire pozitivă care poate avea un impact benefic major în orice tip de patologie.

Pe lângă o gândire sănătoasă este important să avem grijă și de corpul fizic. Mișcarea, sportul în general, are impact major asupra sistemului imunitar. Prin stimularea circulației sanguine și limfatice, exercițiul fizic asigură buna funcționare a sistemului imun.

Nu în ultimul rând, o alimentație sănătoasă este foarte importantă. Evitarea grăsimilor animale saturate și consumul de acizi grași nesaturați de tip Omega 3 sunt benefice. De asemenea, există studii care arată că o reducere a consumului de proteine animale din carne și lactate, gluten, zahăr, protejează împotriva acestor boli.

Bolile autoimune și vaccinul anti-COVID

CSÎD: Cum se prezintă bolile autoimune în contextul vaccinării împotriva COVID-19?

Dr. Rareș Simu: În momentul de față, pentru pacienții cu boli autoimune, recomandările OMS spun că se poate administra vaccinul, dar este posibil ca răspunsul imun să fie mai redus decât la persoanele sănătoase. La acest moment, nu există date care să indice probleme de siguranță pentru pacienții cu boli autoimune la administrarea vaccinurilor anti-COVID. Este totuși recomandată consilierea de către medicul curant.


Recomandările Ministerului Sănătății și ale diferitelor societăți medicale din România sau alte țări privind vaccinarea anti-COVID la pacienții cu boli autoimune:

http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2021/01/Brosura-medici-vaccinarea-covid-MS-1.pdf

https://srreumatologie.ro/recomandari-privind-vaccinarea/

https://srd.ro/index.php/component/content/article/2-uncategorised/453-recomandari-privind-vaccinarea-anti-covid-19-la-pacientii-cu-terapii-imunosupresoare-imunomodulatoare

https://www.sre.ro/vaccinarea-impotriva-covid-19-la-pacientii-cu-boli-endocrine/

https://www.bsg.org.uk/wp-content/uploads/2021/01/BSG-IBD-Vaccine-Position-Statement-Updated-14th-September-2021.pdf

https://www.sraic.eu/sites/default/files/Recomandari-ale-SRAIC-privind-vaccinarea-impotriva-SARS-Cov-2–.pdf

https://www.gbs-cidp.org/covid-19-vaccines-and-the-gbscidp-community/

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult