Tulpina Omicron, denumită anterior B.1.1.529, este de 12 ori mai transmisibilă decât varianta originală Alfa și de 4 ori mai infecțioasă decât varianta Delta, arată datele disponibile la acest moment.
Cristian Apetrei, profesor de Microbiologie și Boli Infecțioase la Universitatea din Pittsburgh, spune că tulpina Omicron a apărut, cel mai probabil, pe parcursul lunii octombrie, în Republica Sud-Africană, ca urmare a infectării unui pacient sever imunodeprimat, care a produs răspunsuri imune suboptimale.
Noua tulpină mutantă a ajuns deja și în Europa, primul caz fiind descoperit întâmplător, într-un aeroport din Belgia – o femeie care călătorise recent în Egipt, prin Turcia, nevaccinată și care nu fusese infectată anterior.
În contextul numărului crescut de mutații suferite de noua variantă a coronavirusului, specialiștii se declară îngrijorați în ceea ce privește eficacitatea vaccinului, dar și rata crescută de transmisibilitate, care duce la o creștere fulminantă a numărului de noi cazuri de infecție într-un timp scurt.
Profesorul Cristian Apetrei a publicat recent, pe pagina sa de socializare, o analiză privind tulpina Omicron.
Tulpina Omicron a apărut cândva prin octombrie în Republica Sud-Africană. Cel mai probabil, ca urmare a infectării unui pacient sever imunodeprimat (probabil HIV netratat-infecția cu HIV are o prevalență mai mare de 30% în populația Africii de Sud), care a produs răspunsuri imune suboptimale ce au obligat virusul să evolueze ca să le eludeze, dar pe de altă parte nu au fost capabile să-l elimine. Și în acest mod s-a produs o infecție persistentă SARS-CoV-2.
Am mai văzut cazuri din astea, unul dintre ele chiar la un pacient transplantat din Pittsburgh: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33507235/
A rezultat o variantă care are în total 50 de mutații, mai mult de 30 dintre acestea în structura proteinei Spike și 10 în RBD (receptor binding domain), structura care se leagă la receptori și față de care sunt dirijați anticorpii neutralizanți, inclusiv cei din vaccin.
Mutații în structura proteinei Spike: A67V, Δ69-70, T95I, G142D/Δ143-145, Δ211/L212I, ins214EPE, G339D, S371L, S373P, S375F, K417N, N440K, G446S, S477N, T478K, E484A, Q493K, G496S, Q498R, N501Y, Y505H, T547K, D614G, H655Y, N679K, P681H, N764K, D796Y, N856K, Q954H, N969K, L981F.
Mutații altele decât în proteina Spike: NSP3 – K38R, V1069I, Δ1265/L1266I, A1892T; NSP4 – T492I; NSP5 – P132H; NSP6 – Δ105-107, A189V; NSP12 – P323L; NSP14 – I42V; E – T9I; M – D3G, Q19E, A63T; N – P13L, Δ31-33, R203K, G204R.
Cum citim mutațiile? Inițialele sunt aminoacizi:
Imunizarea hibridă, adică trecerea prin boala COVID-19 și vaccinarea împotriva noului coronavirus, ar putea însemna protecție mai crescută în fața variantei Omicron.
Principiul este următorul: toate elementele de suprafață sunt recunoscute de răspunsurile imune și, deci, supuse presiunilor imune. Din acest motiv, ratele mutațiilor pentru proteinele/glicoproteinele de înveliș sunt mari.
Aici intră proteina Spike care, fiind expusă la suprafață și nu extrem de glicozilată, este țintă predilectă pentru răspunsul imun și modelată în vaccin.
Pe de altă parte, elementele structurale de profunzime sunt mult mai bine conservate. Intră aici proteinele capsidale, cum ar fi nucleoproteinele care, pe de o parte, sunt bine conservate și specifice, motiv pentru care le folosim la diagnostic.
Cele mai conservate proteine structurale sunt în general enzimele. Acestea sunt direct implicate în replicare, esențiale pentru aceste procese, iar din acest motiv trebuie conservate cât se poate de bine. În general, sunt localizate în interiorul capsidei (deci protejate de două straturi).
Tot ce este conservat poate fi, la un moment sau altul, recunoscut de sistemul imun. Anticorpii față de aceste structuri există, pot conferi o oarecare imunitate și sunt induși prin boală, nu prin vaccin.
Problema este următoarea: când cineva vine în contact cu virusul (rotund și țepos), capsida este protejată de membrană, iar enzimele – de membrană și capsidă -, astfel încât nici anticorpii, nici CTL-urile (Cytotoxic T Lymphocytes – limfocite T citotoxice) nu le văd. Eventual, pe măsură ce virusul se replică, aceste elemente pot fi recunoscute.
Probabil că cei cu imunitate naturală pot fi mai bine protejați față de un virus complet mutant. Dar până în momentul de față încă nu știm cât de mult suntem protejați față de tulpina Omicron sau cât de eficace este această variantă mutantă în eludarea răspunsurilor imune.