Somnul, componentă esențială a sistemului imunitar. Cât trebuie să dormim pentru a ne menține sănătoși?

Buna funcționare a sistemului imunitar poate fi perturbată de o serie de factori: de la alimentație și stres, până la igienă și somn. Adeseori neglijat, somnul joacă un rol major în susținerea imunității, dovedit de numeroase cercetări. Doi medici cu preocupări în acest domeniu explică în cele ce urmează cum e ajutat sistemul imunitar în timp ce dormim.

Somnul de calitate întărește sistemul imunitar, iar mecanismele de acțiune sunt multiple.

Sunt studii care atestă o corelație între rolul somnului și memoria imunitară. Este vorba despre acele procese ale celulelor imune care înmagazinează informații în legătură cu agenții patogeni, informații folosite la o nouă întâlnire cu respectivul microorganism, adaugă Dr. Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă.

Somnul oferă organismului și sistemului imunitar șansa să se recupereze, întrucât o serie de alte sisteme și funcții sunt încetinite.

Recomandări

Cel mai bun tratament pentru depresie și insomnie

Somnul și legătura cu sistemul imunitar. Cum ne ține departe de gripă, răceală și alte boli

„Somnul nocturn scade activitatea pentru două sisteme foarte importante: vegetativ simpatic și hipotalamo-pituitaro-adrenal. În timpul zilei, acestea eliberează hormoni de stres și mențin activitatea fizică și mentală în alertă. Este evident că scăderea lor reduce eliberarea hormonilor de stres (cortizolul) și dă posibilitatea recuperării și reactivării sistemului imunitar”, explică Dr. Radu Țincu.

Studiile mai arată și că în timpul somnului cu unde lente (NREM), sistemul imunitar lucrează la maximum pentru a combate infecțiile.

Somnul profund implică o încetinire a proceselor corporale, permițând sistemului imunitar să utilizeze mai multă energie pentru a combate infecțiile, spune și Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu competență în somnologie.

De asemenea, în timpul nopții, organismul produce un hormon binecunoscut care favorizează somnul: melatonina. Aceasta este și un antioxidant și regulator imunitar, care nu numai că inhibă stresul oxidativ, ci și echilibrează răspunsul imun înnăscut și promovează răspunsul imun adaptativ.

Somnul ne menține sănătoși, chiar dacă nu ne dăm seama

Riscul de infecții este mai mare la adulții care dorm mai puțin de șapte ore pe noapte, la fel și perioada de vindecare a diverselor răni. Pe termen lung, există un risc crescut de a dezvolta diabet, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative, depresie sau cancer.

Multe patologii actuale sunt cauzate de insomnii și sunt boli corelate sau agravate de tulburările de somn. Pornind de la activitatea cognitivă (atenție, memorie, gândire), și continuând cu agravarea bolilor cardiovasculare, atrage atenția Dr. Radu Țincu, care subliniază că în timpul somnului avem o recuperare a tuturor aparatelor și sistemelor și, chiar dacă nu ne dăm seama, organismul nostru e sănătos prin mecanismele din timpul somnului.

Cât trebuie să dormim?

„Bebeluşii de până la un an au nevoie între 12 şi 16 ore de somn/zi, copiii între 1 an și 2 ani – 11-14 ore de somn/zi, copiii între 3 ani şi 5 ani – între 10 şi 13 ore de somn/zi, iar copiii de 6-12 ani – 9-12 ore de somn/zi. Adolescenții între 13 și 18 ani au nevoie să doarmă 8-10 ore, iar adulţii au nevoie de peste 7 ore de somn pe zi”, spune Dr. Țincu.

Dacă reuşim să dormim 8 ore pe noapte, însă acel somn este întrerupt, nu putem spune că am avut un somn odihnitor.

Dr. Mihaela Oros face câteva recomandări:

• Treziți-vă zilnic la aceeași oră și expuneți-vă la lumină cât mai repede;
• Mențineți o lumină discretă și evitați lumina albastră a ecranelor cu 1-2 ore înainte de culcare. Mediul întunecat ajută corpul să producă melatonină;
• Delimitați spaţiile de lucru, astfel încât patul să nu fie asociat cu biroul;
• Odată cu lăsarea întunericului, limitați activităţile solicitante şi relaxați-vă citind, meditând sau vizionând un film.

Pentru a avea parte de un somn benefic, și suplimentele alimentare pe bază de plante, cum ar fi valeriana sau hameiul, sunt de ajutor. Unul dintre cele mai frecvente mituri este faptul că acestea provoacă dependență.

Dependența nu apare, pentru că ele nu acționează la nivelul unor receptori, ca sedativele. Sunt precursori ai unor substanțe care se produc la nivelul organismului și își exercita efectul farmacologic indirect la nivelul creierului, spune Dr. Radu Ţincu.