Ioana Berza: Ce este somatizarea? De ce emoțiile reprimate provoacă boală?

Care este legătura între emoții și durere?Ce să facem cu emoțiile greu de gestionat ca să nu ne afecteze sănătatea? De ce apare somatizarea emoțiilor în corp? Despre toate acestea vorbește cu Ioana Berza, kinetoterapeut.

CSÎD: ”Un corp nu este doar urât, frumos, sănătos sau deteriorat. Este strâns asociat cu întreaga experiență de sine, personalitate și identitate.” spune un citat anonim. E așa?

Ioana Berza: E un citat care îmi place deosebit de mult. Nu o dată mi-a fost dat să mă lovesc de situații în care deși pacientul/pacienta acuza o durere clasică de orice natură, să nu obțin nici un rezultat prin nici o modalitate. Chiar și cu diversitatea de aparatură pe care clinica o deține, și cu toate abordările echipei medicale.

Recomandări

Degetele de la picioare amorțite și misterioasa lor cauză – caz real din Germania

Somatizarea – sentimente traduse in boala!

Totul până într-o zi când cineva mi-a adus în dar ”Marele Dicționar al bolilor și afecțiunilor – Cauze subtile ale îmbolnăvirilor” – Jacques Martel (best seller internațional).

CSÎD: Ce ați aflat din această carte?

Ioana Berza: Am început să caut ce se ascunde în spatele fiecărei afecțiuni (și aici mă refer la cele neurologice și musculo-scheletale, fiindcă eu pe acestea le tratez) cauza psihologică care ar putea determina o durere la nivelul unui anumit segment. Începând de aici e momentul să vorbim despre somatizare.

CSÎD: Ce este somatizarea?

Ioana Berza: Aș putea defini somatizarea drept o problemă sufletească sau psihică. O durere morală extrem de intensă pe care pacientul/pacienta nu o dezvăluie nu doar echipei nostre, ci nici măcar celor apropiați, care atingând cote atât de mari se transferă ca și manifestare pe corpul fizic, fiind practic un mecanism de protecție al creierului, când respectiva durere atinge limita suportabilității.

În ce cazuri se poate vorbi de somatizare

CSÎD: Care ar fi ”portretul robot” al pacientului care a somatizat boala din punctul dvs de vedere?

Ioana Berza: După aproape 5 ani de practică, pot spune că încep să recunosc destul de ușor acești pacienți. Sunt de obicei de 4 feluri:

fie cei care vin la consultație și spun ”Am fost peste tot, am încercat orice, am mers pe la toți doctorii, am luat de toate, dar nu îmi trece”,

fie cei la care ceva nu se leagă în examenul clinic inițial (anamneza) durerilor lor durerile având un caracter ciudat, migrează, nu se corelează între ele (de exemplu fibromialgia, cel mai des întâlnită la femei),

fie cei la care am făcut riguros examenul clinic, am exclus din start orice factori de risc major (precum malignitatea), am cerut să efectueze toate investigațiile necesare (radiografie, rmn, analize, computer tomograf, ecografie – dupa caz), și tot nu am nici un rezultat

fie cei care oferă extrem de puține informații, îi simt introvertiți, rușinați, parcă cumva ”vinovați” că îi doare ceva.