Dr. Mihaela Sebeni, despre screeningul cancerului mamar și importanța testelor genetice BRCA1 și BRCA2

Femeile cu vârsta între 20 și 30 de ani fără istoric de cancer familial sau factori de risc în apariția unui neoplasm mamar trebuie să facă o dată la 3 ani o ecografie de sân, a declarat dr. Mihaela Sebeni, Medic primar Radiologie – Imagistică medicală, Sanador, în cadrul conferinței digitale „Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului”. 

După această vârstă, ecografia trebuie făcută anual, iar după vârsta de 40 de ani trebuie să înceapă investigația mamografică – mamografia. Din păcate, femeile încă se tem de această investigație și o evită sau o amână, motiv pentru care multe cazuri de cancer mamar sunt descoperite tardiv, când tratamentul este mult mai dureros.

Lumea e foarte speriată de mamografie pentru că e invazivă – deși e fals –, pentru că e iradiantă – dar nivelul radiațiilor nu este excesiv, dozele sunt foarte bine calibrate. Mamografia este esențială pentru un diagnostic corect și sigur. Astfel putem îndruma pacienta, dacă e cazul, spre serviciile oncologice sau chirurg sau, dacă este totul în regulă, pacienta să fie liniștită și să aibă încredere în diagnostic, explică dr. Mihaela Sebeni.

Medicul a declarat că screeningul cancerului de sân este mai bine pus la punct în sistemul privat datorită tehnologiei de top și pregătirii specialiștilor, spre deosebire de serviciile de stat, unde lucrurile merg mult mai greu.

Recomandări

Dr. Dragoș Zamfirescu: Tratamentul modern complet al cancerului mamar include și reconstrucția mamară

Dr. Mircea Dediu, medic primar Oncologie: Trebuie să ne adaptăm rapid în ceea ce privește noile…

În mod normal, la femeia cu vârsta peste 40 de ani trebuie să ne gândim ca la o pacientă expusă unui risc real de cancer de sân. În România, pe primul loc în investigația sânului este ecografia, nu mamografia, deși aceasta din urmă asigură diagnosticul de certitudine în neoplasmul mamar.

Mamografia trebuie făcută la un interval rezonabil după vârsta de 40 de ani, la 1-2 ani distanță, a subliniat specialistul în imagistica sânului.

La femeia sănătoasă, cu vârsta între 20 și 30 de ani, ecografia se recomandă o dată la 3 ani, în rest să fie monitorizată de clinician. După 30 de ani trebuie să se facă anual ecografie, iar după 40 de ani să înceapă investigația mamografică, o dată la 2 ani, cu o ecografie între investigații. Perioada cea mai periculoasă este cea între 40 și 50 de ani, la premenopauză și menopauză, când apar tulburările hormonale, spune dr. Mihaela Sebeni.

De asemenea, medicul a reamintit importanța testelor pentru deviațiile genetice BRCA1 și BRCA2. Acestea ajută femeile la risc să intre într-un sistem care permite o mai bună monitorizare, astfel încât atunci când apare o leziune malignă această să fie „prinsă” în stadiu incipient, când vindecarea este posibilă și calitatea vieții femeii nu se schimbă foarte mult.

Dacă știi că mama sau sora ta a avut o deviație genetică BRCA1 sau BRCA2, este indicat să faci aceste teste genetice. De regulă, testările genetice sunt făcute la cererea pacientelor care au un istoric de cancer familial, nu neapărat de sân, ci și din sfera genitală, digestivă, femei tinere, care încă nu au intrat la menopauză.

Acestea, împreună cu screeningul mamar – ecografie și mamografie -, ajută la prevenția cancerului invaziv, care necesită tratamente îndelungate, dureroase, operații extinse, chimioterapie. Încercăm astfel să prevenim pierderea sânului, un atribut al feminității, să limităm operațiile, tratamentele să fie cât mai puțin dureroase și mai ușor de suportat, pentru ca femeia să își reia viața normală, a adăugat medicul.

Însă testările genetice nu se fac oricând și de către oricine, plus că sunt destul de scumpe. Acestea trebuie indicate după o anamneză a pacientei care să cuprindă istoricul de cancer familial. La pacientele care au un istoric important de cancer se recomandă controale la sâni mai frecvente și mai devreme decât la femeile care nu prezintă factori de risc.

Potrivit medicului, în 80-90% din cazuri, deviațiile BRCA1 și BRCA2 dau cancer de sân, de ovare. Însă există alte cel puțin 100 de deviații genetice în relație cu cancerele familiale, atenționează specialistul în imagistica sânului.

Din păcate, nu putem să fim foarte absoluți nici în această privință. Adică o pacientă care nu are cancer în familie nu înseamnă că nu va face niciodată cancer. În proporție de 10-15%, cancerele au origine genetică, dar sunt și factori externi care pot favoriza apariția cancerului de sân, ovare, colon, prostată. Ține de ce este în jurul nostru și de ce ne influențează, a concluzionat dr. Mihaela Sebeni.

Parteneri eveniment: Clinica Zetta, Asociatia Zetta, MedEuropa România, Roche România, Sanador.