Pastile cu iod împotriva radiațiilor – cât de eficiente sunt în cazul unui atac nuclear?

Cât de eficiente ar fi pastilele cu iod, mai precis cu iodură de potasiu, într-o astfel de situație?

Dr. Ruxandra Dobrescu, medic primar endocrinolog, explică de ce nu trebuie să luăm pastile cu iod „după ureche”.

Cine e la risc să dezvolte cancer tiroidian în ipoteza unui accident nuclear

Potrivit medicului endocrinolog, copiii și adolescenții sunt mult mai sensibili la radiații în general, iar tabletele cu iodură de potasiu blochează iodul radioactiv, protejând astfel tiroida.

Recomandări

Cum să supraviețuiești sfârșitului lumii cu umor. Ghid pentru cei care simt că o iau razna

Accidentul nuclear de la Cernobîl. Tipul de cancer cel mai comun dezvoltat de cei expuși radiațiilor

Tiroida noastră folosește iodul pentru a produce hormonii tiroidieni. În cazul unui accident nuclear, cum a fost cel de la Cernobîl, iodul radioactiv care este eliberat în urma exploziei va fi captat de tiroidă și o iradiază, ceea ce duce la creșterea riscului de cancer tiroidian în câțiva ani.

Riscul este mai mare la copii și adolescenți, care sunt mai sensibili la radiații în general. După vârsta de 20-30 ani riscul scade semnificativ, spune dr. Ruxandra Dobrescu.

Aceste pastile cu iodură de potasiu au rolul să „inunde” tiroida cu iod în orele dinaintea expunerii la un astfel de accident, astfel încât iodul radioactiv rezultat în urma accidentului nuclear să nu poată pătrunde în tiroidă.

Însă cele mai expuse persoane sunt cele aflate în proximitatea accidentului nuclear. „În general se împart tablete de iod celor care locuiesc pe o rază de 10-15 kilometri în jurul centralelor nucleare, ca o precauție în cazul unui accident nuclear”, explică specialistul.

Persoanele operate de tiroidă nu au, evident, nevoie de aceste tablete, pentru că nu mai au tiroidă, deci nu mai au ce să protejeze.

De asemenea, tabletele cu iod sunt ultima grijă în cazul unui atac nuclear, deoarece acestea protejează doar tiroida și doar de efectul iodului radioactiv, nu și de ceilalți izotopi.

Mai mult, pericolul major în cazul unui atac nuclear este reprezentat de distrucția directă cauzată de explozie. Motiv pentru care „prima și cea mai importantă măsură în cazul unui accident nuclear, că vorbim de un accident sau atac nuclear, este evacuarea sau adăpostirea! Ca să limităm expunerea și să ne protejăm tot corpul, nu doar tiroida”.

Ce se întâmplă în caz de atac cu bombe atomice? Nu cred că poate să spună cineva exact, pentru că din fericire bombele atomice au fost folosite în scop militar doar o dată în istorie, la Hiroshima si Nagasaki în 1945, dar avem ceva informații acumulate după testele armelor nucleare efectuate ulterior.

În cazul acesta, pare că utilitatea tabletelor de iodură de potasiu este destul de limitată, din mai multe motive! În cazul nefericit al unui atac nuclear, pericolul major imediat îl reprezintă distrucția directă cauzată de explozie, care poate fi foarte întinsă ca suprafață… Și aparent armele nucleare actuale sunt mult mai puternice decât cele din 1945… adică până să ne temem de riscul de cancer de tiroidă în câțiva ani, este important să supraviețuim imediat!

Când se administrează pastile cu iod

Contaminarea prin inhalare, în urma norului radioactiv, este în general de durată mult mai scurtă și mult mai redusă decât cea care urmează prin consumul de apă și alimente contaminate (legume, lapte), în săptămânile și lunile care urmează, spune dr. Ruxandra Dobrescu.

Doza de iod radioactiv eliberată este foarte importantă în a decide dacă este sau nu nevoie de tablete de iod!

Ca să fie eficiente, tabletele de iodură de potasiu folosite în scopul prevenției expunerii nucleare conțin doze foarte mari de iod (adică 130 mg iodură de potasiu pentru un adult tânăr, adică 100 mg iod)! De aproape o mie de ori mai mult decât avem nevoie în mod obișnuit zilnic!

Asta înseamnă că: 1) nu le luăm niciodată după ureche și fără indicație pentru că pot duce la efecte adverse! și 2) tabletele de iodură de potasiu nu le putem înlocui cu suplimentele de iod recomandate uneori zilnic, pentru că sunt cu totul alte doze!

Așteptăm să fim anunțați de autorități și de serviciile de urgență CÂND și DACĂ este nevoie de tabletele de iodură de potasiu! Nu le luăm „preventiv” de acum, ca să fie, că poate scapă cineva o bombă în următoarele zile/ săptămâni!

În mod optim și doar la nevoie, administrarea se face cu 12 până la 2 ore înainte de expunerea așteptată! Adică DUPĂ ce am aflat de accidentul/ atacul nuclear. Nu preventiv!

Administrarea se face la copii și adolescenți, la femeile care alăptează și la gravide, în dozele indicate și după schema recomandată! Pentru persoanele trecute de 40 de ani, beneficiile probabil sunt mai mici decât riscurile, cu excepția unei doze estimate de radiații foarte mare! Deci repet, nu le luați după ureche!

Administrarea fără rost de iod în doze atât de mari, mai ales la persoane peste 40 ani, poate să ducă la disfuncții tiroidiene, hipo sau hipertiroidie. Mai ales la cei vârstnici, cardiaci, pot apărea complicații grave, avertizează medicul endocrinolog.