Imagistica medicală – ce scop are, diferența dintre CT și RMN, contraindicații

Imagistica medicală joacă un rol foarte important în diagnosticarea multor afecțiuni și are foarte puține contraindicații. Singurul risc cunoscut pe care îl presupune imagistica medicală este claustrofobia – unii pacienți nu pot tolera introducerea în aparat. Însă și în această situație există soluții, cum ar fi utilizarea unui aparat deschis care permite efectuarea unor investigații imagistice de mare precizie și înaltă performanță.

Ne spune mai multe despre imagistica medicală, diferența dintre CT și RMN și utilitatea acestor investigații Conf. Dr. Adrian Șanta, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală, cu specializare în CT și RMN, competențe în imagistică abdomino-pelvină, cardiacă, musculo-scheletală, a toracelui și în neuroimagistică.

Imagistica medicală are rol de diagnostic, nu terapeutic

CSID: Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în lume, dar și în România. Patru din cinci decese cauzate de astfel de afecțiuni sunt provocate de atacuri cerebrale sau infarct. Ce simptome ar trebui să ne îngrijoreze și ce rol joacă imagistica medicală în diagnosticul acestor afecțiuni?

Recomandări

Conf. Dr. Adrian Șanta: „Cu cât analizele imagistice sunt mai performante, cu atât diagnosticul poate fi…

Razele X sunt periculoase? Află adevărul despre riscurile RMN-ului şi ale computerului tomograf!

Conf. Dr. Adrian Șanta: Nu este rolul imagisticii medicale de a efectua examenul clinic al pacienților, acesta fiind de regulă examinat de alți specialiști și trimis spre imagistică pentru diagnosticare. Numărul patologiilor în care imagistica cardiovasculară își aduce aportul este foarte mare, ele neputând fi detaliate pe scurt. Nu există o vârstă medie, existând patologii care se diagnostica începând de la nou-născut până la vârste înaintate.

Foarte important de menționat, imagistica medicală are rol de diagnostic, nu unul terapeutic. Doar imagistica intervențională are rol de terapie, ea fiind efectuată de medici cu pregătire în domeniu, nu de către imagiști.

Bolile cardiovasculare – 6 simptome frecvente:

• durerea toracică
• dispneea
• sincopa
• palpitațiile
• edemele
• claudicația

La ce ajută un RMN

CSID: Ce ne puteți spune despre RMN-ul cardiac, prin ce se diferențiază față de alte investigații?

Conf. Dr. Adrian Șanta: Evaluarea IRM/RMN cardiacă cuprinde mai multe grupe de evaluare, ce se efectuează la fiecare pacient. Există secvențe cinematice care apreciază aspectul morfologic al cordului, marilor vase și a valvelor, secvențe cinematice care evaluează motricitatea miocardului și a valvelor, secvențe cu contrast precoce care evaluează circuitul contrastului în cavitățile cardiace și la nivel miocardic – respectiv secvențe de încărcare tardivă care analizează fibroza miocardică sau depozite patologice în mușchiul cardiac.

La acestea se adaugă secvențe moderne de MIO MAPPING care apreciază edemul sau fibroza. La final, se apreciază fracția de ejecție, indicator de performanță a contractilității miocardice. Din păcate, performanța RMN la nivel de lumen coronarian încă nu reprezintă o rutină.

CSID: Când este recomandat un RMN abdominal și cât de eficient este față de alte investigații de imagistică?

Conf. Dr. Adrian Șanta: Nu se pot lista miile de boli în care RMN este util. De remarcat însă că performanța este maximă în morfologia organelor parenchimatoase și mult mai redusă în aprecierea patologiilor tubului digestiv.

Performanța variază foarte mult, dar prin multimodalitatea de evaluare, cu secvențe morfologice, de difuzie si de contrast, performanța RMN la nivel de organe parenchimatoase depășește celelalte metode imagistice, cu excepția evaluării pulmonare și a tubului digestiv.

Diferența dintre CT și RMN

CSID:  Când se recomandă investigația CT în problemele neurologice? Dar RMN-ul?

Conf. Dr. Adrian Șanta: Tomografia computerizată (CT) este indicată în patologia traumatică cu pierdere de conștiență și suspiciune de hemoragie cerebrală și în suspiciunea de hemoragie subarahnoidiană postruptură de anevrism cerebral. Iar RMN-ul în toate celelalte.

CSID: Prin ce se diferențiază cele două investigații în explorarea cerebrală?

Conf. Dr. Adrian Șanta: CT-ul folosește radiație X, cu limitări legate de doză, RMN-ul nu este iradiant. Performanța RMN este net superioară CT-ului, cu excepția celor menționate mai sus. Pacientul trebuie să se adreseze în primul rând medicului de familie și apoi celui de specialitate, pentru ca indicația de examinare CT sau RM să fie justificată.

Contraindicații ale investigațiilor imagistice

CSID: Este nevoie de o anumită pregătire a pacientului înainte de RMN abdominal, sunt contraindicații de care trebuie ținut cont?

Conf. Dr. Adrian Șanta: Nu, pacienții nu necesită pregătire specială, dar este necesară evaluarea funcției renale pentru a evita degradarea acesteia post-administrare de contrast intravenos.

Există foarte puține contraindicații pentru examinarea RM, cum ar fi vârsta mică sau incapacitatea de a coopera cu examinarea, existența unui pacemaker, implant cochlear și unele proteze mai vechi, incompatibile cu câmpul magnetic al aparatului. În general, dispozitivele medicale implantate pacienților sunt însoțite de documente care atestă compatibilitatea sau incompatibilitatea cu examinarea RM.

Pe lângă cele menționate mai sus, claustrofobia poate fi o problemă, unii pacienți nereușind să tolereze introducerea în aparat.