Ingredientul adăugat în sucuri care ne îmbolnăvește ficatul

Fructoza lichidă folosită în compoziția băuturilor îndulcite și alimentele bogate în grăsimi accelerează instalarea bolilor de ficat, arată un studiu publicat recent în revista Molecular Nutrition and Food Research. De asemenea, combinația poate crește riscul de hipertrigliceridemie, un factor major implicat în apariția bolilor cardiovasculare. 

Fructoza lichidă este un monozaharid obținut industrial din sirop de porumb și este des utilizată pentru îndulcirea sucurilor, dar și a sosurilor sau a altor alimente intens procesate.

Boala ficatului gras non-alcoolic, cauzată de fructoza lichidă și grăsimile în exces

În dietele bogate în grăsimi care sunt suplimentate cu fructoză lichidă, această monozaharidă este capabilă să inducă o creștere a lipogenezei de novo, adică formarea grăsimilor prin zahăr, și o inhibare a oxidării lipidelor din ficat. În special, aportul de fructoză afectează direct expresia și activitatea factorului nuclear ChREBP.

Odată activat, acest factor determină o creștere a expresiei enzimelor care controlează sinteza hepatică a acizilor grași. Paralel, aportul de fructoză reduce activitatea receptorului nuclear PPARalfa, care este principalul responsabil pentru controlul exprimării genelor ce codifică enzimele implicate în oxidarea acizilor grași (mitocondriali și peroxizomi) din ficat, explică prof. Juan Carlos Laguna.

Potrivit cercetătorilor, o dietă bogată în fructoză și grăsimi saturate este asociată cu o creștere a depozitelor de grăsime la nivelul ficatului, cauzând afecțiuni precum  steatohepatita nonalcoolică (ficatul gras) și ciroza hepatică.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Mai mult, descriem pentru prima dată că fructoza, spre deosebire de dietele bogate în grăsimi, mărește expresia proteinei PNPLA3, asociată cu apariția hipertrigliceridemiei, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, adaugă Núria Roglans, coautor al lucrării.

Mai multe studii epidemiologice au legat consumul de băuturi îndulcite cu fructoză lichidă de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD – non-alcoholic fatty liver disease), o patologie pentru care nu există încă o terapie farmacologică specifică. La acești pacienți, lipogeneza de novo contribuie cu până la 30% din lipidele acumulate în ficat, în timp ce la persoanele sănătoase, această sinteză aduce doar 5% din lipidele hepatice.

Modelul animal caracterizat de echipă va prezenta un potențial interes pentru a studia viitoarele medicamente în tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD).

Din păcate, ficatul gras este punctul de plecare pentru patologii mai grave, precum steatohepatita și ciroza. Este o patologie practic asimptomatică, deși în unele cazuri pot apărea și unele tulburări digestive ușoare nespecifice. În afară de respectarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice, nu există deocamdată un tratament eficient împotriva acestei patologii, notează experții.

Supradoză de fructoză în sucuri îndulcite

Efectele descrise în studiu sunt observabile numai dacă fructoza este luată sub formă lichidă. În ceea ce privește băuturile îndulcite, fructoza se absoarbe rapid și ajunge masiv la ficat, producând modificările metabolice descrise.

Ca o comparație, am putea vorbi despre apariția unei supradoze de fructoză atunci când aceasta provine din băuturile îndulcite. Cu toate acestea, atunci când mâncăm fructe, cantitatea de fructoză luată este mult mai mică în comparație cu o băutură îndulcită. De asemenea, procesul de mestecare a acestuia și prezența altor elemente în fruct, precum fibrele, încetinesc absorbția fructozei la nivelul ficatului, concluzionează autorii.

Surse: onlinelibrary.wiley.com, newswise.com