Mișcarea sub orice formă de la plimbări ușoare la drumeții montane sau exerciții de kinetoterapie este binevenită în viața persoanelor ce au trecut de o anumită vârstă. Mihaela Tatu ne-a povestit despre stilul ei de viață activ, cât de importantă este mișcarea în viața ei, dar și despre programul creat împreună cu expertul în kinetoterapie, Alexandru Ilie, un program de fizioterapie pentru reducerea durerii și redobândirea siguranței asupra corpului, dedicat persoanelor de vârsta a treia.
Ce se întâmplă doctore: Cât de importantă este mișcarea pentru seniori?
Mihaela Tatu: Am fost creați pentru mișcare. Corpul nostru este adaptat la mișcare. Tot ceea ce facem, voluntar sau involuntar împotriva acestei abilități, ne dăunează. Pentru că suntem, sau ar trebui să fim, într-o comuniune deplină cu Natura, care înseamnă apă, munte, pădure, iarbă, oxigen, mers pe jos, respirație, sănătate. Îmi imaginez corpul nostru ca cea mai performantă mășinărie pe care cu cât o cunosc mai bine și o folosesc la capacitate optimă, cu atât merge „ca unsă”. E corabia care ne duce-n viață asta, pentru a ne îndeplini misiunea pentru care am venit pe această lume. Și cu cât înaintăm în vârstă, atenția trebuie să ne fie îndreptată tot mai conștient către acest „recipient” fabulos care se numește CORP. În concluzie, mișcarea este esențială, vitală, de neevitat. Este mult, este aproape totul. Pentru confortul și sănătatea noastră și a celor din jurul nostru.
CSÎD: Cum v-ați apropiat de o viață mai activă?
Mihaela Tatu: Nu m-am apropiat. Așa trăiesc de când mă știu. Sunt brașoveancă, așa am copilărit, altceva nu prea știam. Modul nostru de joacă erau alergarea, mingea, coarda, drumețiile montane, schi, patine, înot, echitație. Program la televizor nu prea aveam. Îți intră în sânge acest fel de viață. Am avut perioade de sedentarism, din cauza serviciului, însă m-am repliat urgent, incoștient, pentru că simțeam nevoia de mișcare, de natură. Poate că și firea mea e așa. Mai energică. Și acum, dacă stau prea mult în casă, mă întristez. Apoi din cauza unor probleme la genunchi, am fost obligată să fac mișcare, recuperare. Și nu în ultimul rând am avut un câine care mă scotea de 2 ori pe zi la plimbare, câte o oră, o oră și jumătate. Mi-am organizat viața în așa fel încât să-mi motiveze momentele de „ieșit la plimbare”. Mișcarea este viață și sănătate. Cam așa stau lucrurile.
CSÎD: Ce fel de exerciții faceți și cum vă ajută?
M.T.: Dimineața nu cobor din pat până nu mă întind, și, stând pe spate, lucrez puțin picioarele. 5 serii de câte 10 exercițîi pentru fiecare picior. Apoi stretchingul este nelipsit și foarte util. Abia după cobor din pat și îmi încep programul. În funcție de ceea ce am de făcut în acea zi, îmi rezerv timp pentru exercițiile lui Alex. Nu ratez ocazia să dansez pe vreo melodie preferată, întrerupându-mă de multe ori din lucru. Și se întâmplă constant. Merg mult, mult pe jos. Și nu închei ziua fără exercițiile de respirație care îmi stimulează mușchii abdomenului și îmi reglează digestia. În fiecare zi fac câte ceva, în funcție de locul în care mă aflu și timpul pe care îl am. Însă nu trece nici o zi fără mișcare! Trebuie să îmi ajut corpul, mintea și spiritul să funcționeze sănătos.
Ce se întâmplă doctore: Cum v-ați descrie stilul de viață?
M.T.: Adaptat la mediu și program. Călătoresc mult și mă străduiesc să „funcționez” în medii diferite. Sunt atentă la ceea ce se întâmplă cu mine pe termen lung.
CSÎD: Ce loc ocupă sportul în viața dumneavoastră?
M.T.: Poate că e mult spus sportul. Mai degrabă mișcarea. Este înaintea unei alimentații corecte. Trebuie să recunosc. Așadar foarte important. Cel puțîn o dată pe săptămâna merg la înot. În fiecare seară fac plimbări lungi, indiferent de vreme. Aproape în fiecare zi fac exercițiile lui Alex de la RestartX. Fără mișcare nu funcționez, nu gândesc. Paradoxal, fără mișcare nu am energie. Pentru mine, pentru temperamentul și spiritul meu, mișcarea este esntiala!
CSÎD.: Ce schimbări ați simțit după ce v-ați apucat serios de mișcare?
M.T.: Culmea este că nu corpul a răspuns prompt, ci starea de bună dispoziție care s-a declanșat prin mișcare, stimulând secreția celor 4 hormoni ai fericirii: endorfine, serotonină, oxitocină și dopamină. Nu mai vorbesc despre rezistența la efort. Nu mai gâfâi când urc scările sau când merg mai mult. Greutatea este sub control, mai ales că moștenirea mea genetică nu mă prea ajută. Corpul arată bine, este compact și tonifiat. Iar pentru mine, cel mai important lucru este să-mi țin articulațiile „în formă”. Sunt cea mai mare problemă a mea. Apoi, dorm bine noaptea. Stând mult pe scaun și lucrând online, obosește creierul, nu și corpul. Mișcarea fizică îi priește corpului. Revenind, simt o stare de bucurie și energie permanentă care durează, atunci când fac mișcare, orice fel de mișcare