Scleroza multiplă (SM) este o boală neuroinflamatorie cronică, autoimună, multifactorială, care se asociază cu afectarea mielinei (teaca ce învelește prelungirile neuronilor numite axoni) din sistemul nervos central (creier și măduva spinării) și cu neurodegenerare, prin leziuni și pierderi axonale și cu progresia impredictibilă a dizabilității fizice și cognitive, ca și consecință a acestor leziuni.
Debutează în general la persoane tinere (20-40 de ani), în cazuri mai rare și la copii sau adolescenți, raportul femei:bărbați fiind de 3:1. Are grad mare de variabilitate în ceea ce privește evoluția bolii și răspunsul la terapiile specifice modificatoare ale bolii.
Nu este o afecțiune cu transmisie genetică, riscul de a avea un copil cu scleroză multiplă fiind de 2-3% dacă unul dintre părinți a fost diagnosticat cu această boală, și de 12-30% dacă ambii părinți au scleroză multiplă.
Sunt mai multe forme clinice de scleroză multiplă: sindromul clinic izolat (CIS), scleroza multiplă recurent remisivă (SMRR) care este forma cea mai frecvent întâlnită, scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) (10% din cazuri), scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP) – formă în care se transformă în 10-15 ani de evoluție forma de SMRR. De asemenea, există și forme diferite în funcție de gradul de activitate al bolii (inactivă, activă, foarte activă, înalt activă, extrem de activă, severă rapid evolutivă etc).
Aflăm mai multe despre această boală cronică de la Dr. Gabriela Mihăilescu, Medic Primar Neurolog și Șef Lucrări Catedra de Neurologie Colentina din cadrul UMF Carola Davila București.
CSÎD: Cum își poate da seama pacientul că suferă de scleroză multiplă? Se poate identifica ușor în urma unui consult neurologic?
Dr. Gabriela Mihăilescu: Pacientul ajunge la medicul de familie sau la un alt specialist acuzând anumite simptome care îl deranjează. Acest medic, în urma examinării pacientului, fie va încadra simptomatologia într-o patologie de care el se ocupă și îi va prescrie un tratament, fie îl va îndruma către un specialist neurolog.
Simptomele sclerozei multiple pot fi foarte numeroase și variate, ele fiind determinate de sediul leziunii demielinizante, și pot surveni repetitiv sau pot fi permanente pe parcursul evoluției bolii. Acestea pot include:
Neurologul, pe lângă o anamneză amănunțită (istoricul medical al pacientului) și un examen clinic neurologic complet, va recomanda un set de analize, examene imagistice prin rezonanță nucleară (IRM) cerebral și pentru măduva spinării, va efectua o puncție lombară și potențiale evocate vizuale, acustice și/sau somestezic (cu ajutorul lor apreciindu-se viteza de transmitere a impulsului nervos și amplitudinea acestuia).
CSÎD: Care sunt principalele cauze ce conduc la apariția sclerozei multiple?
Dr. Gabriela Mihăilescu: Scleroza multiplă este o boală multifactorială. Se consideră a fi implicați anumiți factori, dar etiologia nu este încă pe deplin cunoscută, de aceea nu există nici tratamente care să vindece boala, adresându-se unei cauze anume. Se iau în calcul următoarele:
CSÎD: Cum se poate trata scleroza multiplă? Ce schemă de tratament recomandați?
Dr. Gabriela Mihăilescu: În scleroza multiplă există un tratament farmacologic cronic, de fond, cu una dintre cele 20 de terapii modificatoare ale evoluției bolii – în funcție de forma clinică a bolii și de gradul ei de activitate.
Tratamentul este unul personalizat. Nu există o schemă universal valabilă!
Aceste terapii sunt imunomodulatoare, imunosupresoare sau de reconstituire imună, cu administrare injectabilă, perfuzabilă sau orală.
Puseele (recăderile) se tratează cu Metilprednisolon injectabil 1g/zi 3-5 zile, sub supraveghere medicală, iar simptomele asociate se tratează cu diferite tratamente adecvate farmacologice sau non-farmacologice.
Nu există niciun tratament preventiv, așa cum nu există niciun tratament curativ.
CSÎD: Care sunt tratamentele non-farmacologice pe care le poate urma un pacient cu scleroză multiplă?
Dr. Gabriela Mihăilescu: Tratamentele non-farmacologice vor viza simptomatologia extrem de variată.
Pot fi exerciții fizice, plimbări în aer liber, expunere la soare (ultraviolete), gimnastică, înot, hidrokinetoterapie, masaj, reflexoterapie, tai-chi, yoga, dans (rumba, foxtrot și valsul – în poziții închise și cu sprijin bilateral oferit de partener, iar pentru cei cu abilități motorii mai bune – salsa, swing, tango și merengue), terapie ocupațională, psihoterapie, mindfulness, muzicoterapie, exerciții pentru stimularea memoriei și a atenției, meditație etc.
CSÎD: Ce sfaturi le oferiți pacienților cu scleroză multiplă? Ce ar trebui să facă și ce nu?
Dr. Gabriela Mihăilescu: Primul sfat este să se prezinte la medic dacă au simptome dintre cele descrise mai sus.
Să facă investigațiile necesare și odată confirmat diagnosticul să înceapă cât mai rapid tratamentul specific modificator al evoluției bolii, pe care îl pot primi gratuit, prin Programul Național de Sănătate privind tratamentul sclerozei multiple.
Să fie monitorizați periodic de către neurolog, să trateze exacerbările bolii (puseele) și să trateze simptomatic, farmacologic sau non-farmacologic, simptomele asociate.
Să nu fumeze, să mănânce sănătos (dieta mediteraneeană), să stea la soare, să facă exerciții fizice.
Să evite pe cât se poate sau să trateze infecțiile, să evite căldura excesivă, să nu facă băi fierbinți sau saună.
Să anunțe neurologul curant dacă doresc să conceapă un copil, deoarece nu toate terapiile specifice sclerozei multiple sunt permise în sarcină și alăptare, necesitând adaptarea tratamentului la această situație nouă.
CSÎD: Cum se va schimba viața unui pacient cu scleroză multiplă?
Dr. Gabriela Mihăilescu: Depinde foarte mult de evoluția bolii. Dacă urmează tratamentul cât mai precoce și corect și are o atitudine pozitivă față de boală, își poate continua activitățile ca și înainte de diagnostic.
Contează foarte mult și suportul familial, sprijinul colegial și creșterea încrederii în sine. Trebuie să nu își abandoneze munca și nici hobby-urile, iar dacă în urma vreunei dizabilități ce apare în evoluția bolii nu mai poate desfășura anumite activități, să le adapteze și să nu le abandoneze.
Terapiile dezvoltate în ultimii 25 de ani au schimbat radical evoluția sclerozei multiple și reduc semnificativ dizabilitatea, care se instalează mult mai târziu și cu intensitate mult mai mică.
O atenție deosebită va trebui acordată stilului de viață și o importanță majoră au programele de reabilitare medicală pentru menținerea stării de bine și pentru creșterea calității vieții.