Oare chiar știm ce simte cel de lângă noi?

Avem, uneori, impresia că știm ce simte cel de lângă noi. Că dacă noi ne înțelegem emoțiile, știm să le decodificăm și la cei din jurul nostru. Ori, acest lucru nu e adevărat, spun psihologii. Cel mai important este să practicăm ascultarea activă și să nu respingem sau să judecăm ceea ce ne povestesc apropiații.

Emoții și reacții pe care credem că le înțelegem

Într-unul din episoadele podcastului său, Brene Brown recunoștea că a greșit ani de zile presupunând că dacă îți poți decodifica singur emoția, o poți decodifica și la alte persoane. “Fără exagerare, am spus că trebuie să înțelegem emoția ca să o putem recunoaște în noi și în alții de mii de ori și am auzit-o de la alți cercetători cel puțin de tot de atât de multe ori. Ei bine, acum este momentul să fiu sinceră: nu mai cred că putem recunoaște emoția la alți oameni, indiferent de cât de bine înțelegem emoția și experiența umană sau de cât de mult limbaj psihologic dispunem”, spune Brene Brown. De fapt, este, oare, plauzibil să spunem că știm ce simte cel de lângă noi?

Cercetătorii consideră că microexpresiile faciale sunt similare la toate persoanele, sau cel puțin acesta era ideea vehiculată în mediul academic. Pe de altă parte, adevărul este total diferit. Cu toții suntem unici, iar expresiile noastre, la fel. Alături de expresii putem încadra și reacțiile. Astfel că, o persoană care este într-o situație de viață complet diferită față de tine, ar putea reacționa similar cu tine, sau, din contră, o persoană care se află într-o situație de viață asemănătoare cu a ta, ar putea reacționa complet diferit. În această situație, mai putem pretinde, oare, că știm ce simte cel de lângă noi și cum va reacționa?

Recomandări

Cum îți împrietenești copilul cu emoțiile negative

Cum ne evităm emoțiile: 6 lucruri pe care e posibil ca și tu să le faci

Întreabă, nu presupune!

Pentru a ști ce simt oamenii dragi nouă, cea mai sigură modalitate este să îi întrebăm. Brene Brown, psiholog și autor, povestește despre conceptul de Story stewardship sau gestionarea poveștii și ne încurajează să privim oamenii apropiați cu căldură și empatie, fără a face asumpții pripite. Pentru a înțelege ce simte cel de lângă noi e important să le oferim spațiul necesar pentru a vorbi și să îi facem să înțeleagă că le suntem alături. Conceptul de Story stewardship se referă la onorarea poveștilor pe care le primim de la oamenii din jurul nostru. Cu alte cuvinte, faptul că omul de lângă noi alege să ne împărtășească povestea sau experiența lui de viață, ar trebui să ne facă să ne simțim onorați pentru acest lucru.

Bren Brown vorbește despre conceptul budist al inamicului apropiat. Cercetătorul de la Universitatea din Texas, Kristin Neff, spune că acest concept se referă la „o stare de spirit care pare similară cu starea dorită”, dar de fapt o subminează, motiv pentru care este un inamic”. „Inamicii îndepărtați”, pe de altă parte, sunt opusul emoțiilor sau experiențelor. Ceea ce este interesant este că inamicii din apropiere sunt adesea amenințări mai mari decât inamicii îndepărtați, deoarece sunt mai greu de recunoscut.

Inamicul apropiat al practicării gestionării poveștii este realizarea conexiunii în timp ce se induce, de fapt, deconectarea. “Conexiunea aparentă înseamnă că ne arătăm interesați sau investiți, dar în realitate se întâmplă mult mai multe lucruri care determină cu adevărat deconectarea și separarea”, povestește Brene Brown, pe blogul său personal.

Ascultarea activă

Relațiile ne modelează foarte mult personalitatea și ne ajută să înflorim. Însă, e important să ascultăm ce au ceilalți să ne spună, să nu respingem sau să judecăm. Este esențial să considerăm că ceea ce ni se spune este sacru. Să luăm adevărul persoanei din fața noastră ca atare și să nu îl respingem sau să-l judecăm (semn că ne punem tot pe noi în centrul atenției când facem acest lucru). Din păcate, a pune la îndoială ceea ce ni se spune este un comportament extrem de comun și toxic, mai ales pentru societate. Ori, atunci când nu ne mai asumăm rolul că știm ce simte cel de lângă noi, când realizăm că nu putem simți sau înțelege noi mai bine decât persoana căreia i se întâmplă, când nu vom mai respinge sau judeca ceea ce ne spune cel din fața noastră, atunci vom fi cu adevărat pe drumul cel bun al schimbării mentalității, al înțelegerii că noi nu putem înțelege exact ce simte cel de lângă noi. Pentru că experiența noastră, chiar dacă a fost similară, e profund diferită.