Nu pot să închid ochiul complet, lăcrimez excesiv. Printre cauze, o boală infecțioasă, lovitura la cap sau accidentul vascular

  • Publicat:
Nu pot să închid ochiul complet, lăcrimez excesiv. Printre cauze, o boală infecțioasă, lovitura la cap sau accidentul vascular
Sursa foto: Shutterstock @H_Ko

Închiderea completă a fantei palpebrale în timpul clipitului sau în timpul somnului este esențială pentru a menține filmul lacrimal stabil. Atunci când pleoapele nu acoperă în totalitate suprafața oculară în timpului somnului sau la reflexul de clipire, apare evaporarea filmului lacrimal cu apariția simptomelor de ochi uscat și afectare a suprafeței oculare: senzație de corp străin, hiperlacrimare, tulburări de vedere cauzate de perturbarea filmului lacrimal.

Lagoftalmia reprezintă imposibilitatea închiderii complete a pleoapei superioare, prin reflexul normal de clipire. De cele mai multe ori apare unilateral, dar poate fi și bilaterală.

Ne spune mai multe despre această afecțiune Dr. Corina Petrea, Medic specialist oftalmolog în cadrul Spitalului de Oftalmologie Infosan.

Cum se manifestă lagoftalmia

Clinic, din cauza închiderii incomplete a fantei palpebrale în timpul somnului sau la clipire, lăsând corneea expusă, pacienții cu lagoftalmie prezintă senzație de corp străin la nivel ocular, hiperlacrimare (lăcrimare excesivă), accentuarea senzației de disconfort, în special la trezire.

Simptomele variază de la senzații de usturime, înțepătură, uscăciune oculară, hiperemie conjunctivală și până la eroziuni sau ulcere corneene.

Pe lângă acestea, pot apărea şi tulburări de vedere, din cauza perturbării filmului lacrimal. În cazurile de keratopatie avansată și ulcerații corneene, simptomele pot fi severe.

Principalele complicaţii ale lagoftalmiei apar din cauza închiderii incomplete a fantei palpebrale şi sunt reprezentate de conjunctivită, keratopatie de expunere ce poate evolua spre ulcer corneean sau keratită infecțioasă.

Cea mai frecventă cauză a lagoftalmiei este paralizia nervului facial

Nervul facial asigură inervaţia atât a muşchiului frontal care are rolul de a ridica sprânceana, cât şi a orbicularului ochiului, ce realizează închiderea fantei palpebrale.

Atunci când funcţia nervului este afectată şi funcţia acestor muşchi este afectată, închiderea pleoapelor, reflexul cornean şi funcţionarea aparatului lacrimal fiind modificate.

Afectarea nervului facial poate fi cauzată de mai mulți factori:

  • posttraumatic – nervul facial este susceptibil la traumatisme sau lacerații de-a lungul traiectului osos.
  • traumatisme cranio-cerebrale – fracturi de bază de craniu sau mandibulare pot afecta nervul sau una dintre ramurile acestuia. Procedurile neurochirurgicale prezintă un risc suplimentar.
  • Accidentele vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice) pot și ele cauza paralizia nervului facial. Aceasta poate fi și de natură idiopatică și poartă denumirea de paralizia Bell, fiind suspectată o infecţie virală (virusul herpes simplex).
  • Tumori precum neurinomul acustic, tumora de glanda parotidă, tumori cerebrale pot afecta nervul facial, în special postoperator, ce se asociază cu lagoftalmie.
  • Patologiile infecțioase: meningita, polineuropatii infecțioase precum mononucleoza sau boala Lyme pot fi factori cauzali.

Afecțiunile pleoapelor care pot determina lagoftalmie secundară sunt reprezentate de: cicatrici provocate de arsuri chimice sau termice, sindrom Steven-Johnson, traumatism mecanic ce cauzează cicatrizarea țesutului moale. Intervenții chirurgicale la nivelul pleoapelor (blefaroplastia, excizietumori) pot duce la lagoftalmia pleoapei superioare sau retracția pleoapei inferioare.

Supracorecția în repararea ptozei poate fi, de asemenea implicată. Proptoza (exoftalmia) uni sau bilaterală poate afecta închiderea pleoapelor.

De asemenea, retracția pleoapelor superioară și inferioară este o caracteristică a oftalmopatiei tiroidiene (boala Graves) ce crește gradul de lagoftalmie.

Cum se tratează lagoftalmia

În funcție de cauză, lagoftalmia poate să fie o afectare tranzitorie de câteva luni, cu recuperare completă sau poate să fie permanentă.

Este important să fie diagnosticată și tratată inițial cauza care a determinat lagoftalmia, la care se asociază tratament local ocular, ce poate fi medical sau chirurgical.

Tratamentul local medicamentos are ca scop ameliorarea simptomatologiei și evitarea apariţiei keratopatiei:

  • Măsuri de hidratare și lubrifiere a suprafeței oculare – utilizarea frecventă a lacrimilor artificiale fără conservanți sub formă de soluție în timpul zilei și gel seara, la culcare. Dar și ocluzia punctelor lacrimale cu dispozitive speciale pentru a menține filmul lacrimal.
  • Procedee de închidere a pleoapelor: seara la culcare pleoapele se pot închide cu ajutorul unor benzi adezive care să mențină pleoapele închise în cursul nopții.

Tratament chirurgical

  • Tarsorafie (sutura pleoapelor) în partea externă sau central, în cazul în care lagoftalmia este temporară. Este eficientă ca și metodă de protecție a globului ocular, dar este inestetică și deranjantă pentru pacient.
  • Placuțe palpebrale externe aplicate pe pleoapa superioară. Sunt o variantă de tratament rapidă, și eficientă deoarece plăcuța coboară pleoapa și permite un reflex de clipire mult mai ușor, fără efort, asigurând o protecție a corneei continuă și un film lacrimal mai stabil. Ele reduc semnificativ frecvența utilizării de soluții lubrefiante oculare. Există un set de probă de plăcuțe cu diferite greutăți (între 0,6-1,8 grame) din care medicul trebuie să aleagă plăcuța cu greutatea optimă, care coboară pleoapa pâna la 1mm peste cornee și permite un clipit ușor. Plăcuțele se atașează rapid și ușor pe pleoapa superioară, cu ajutorul unor benzi adezive pe ambele parți, hipoalergenice, și pot fi folosite ca variantă de tratament temporar în perioada de recuperare a nervului facial. Ele pot fi comandate în diferite nuanțe de culoare, astfel încât să fie cât mai apropiate de nuanța pielii pacientului.
  • Implantarea permanentă de plăcuțe în interiorul pleoapei (gold/platinum eyelid implants). Se folosește pentru lagoftalmii permanente, la care nu s-a obținut recuperarea motilității palpebrale. Aceste plăcuțe sunt făcute din aur/platină cu o bună biocompatibilitate față de țesuturile palpebrale. Au diferite greutăți, greutatea optimă fiind stabilită preoperator la fel ca și în cazul celor externe. Ele se fixează la nivelul tarsului pleoapei superioare prin crearea unui „buzunar” sub tegumentul pleoapei superioare.

Prognosticul lagoftalmiei este favorabil

Este necesară colaborarea cu medical oftalmolog, deoarece nu se produce vindecare spontană, iar în lipsa inițierii tratamentului simptomele se vor agrava, crescând riscul de afectare a vederii.

Prevenirea apariției lagoftalmiei constă în prevenirea afecțiunilor subiacente, acest lucru fiind mai dificil de realizat în cazul parezei de nerv facial sau al malformațiilor.

Dr. Corina Petrea, Medic specialist oftalmolog
Urmărește CSID.ro pe Google News